1. [DEX '09] FIZIOCRAȚIE s. f. Doctrină economică din sec. XVIII care susține că agricultura constituie unica sursă de bogăție. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiocratie.
2. [MDA2] fiziocrație sfs [At: DA ms / P: ~zi-o~ / E: fr physiocratie] Doctrină economică dezvoltată în sec. XVIII de Francois Quesnay, potrivit căreia agricultura constituie bogăția esențială a unui stat Si: fiziocratism.
3. [CADE] *FIZIOCRAȚIE sf. Doctrina economică a fiziocraților [fr.].
4. [DEX '98] FIZIOCRAȚIE s. f. Doctrină economică din secolul al XVIII-lea care susține că munca agricolă constituie unica sursă de bogăție. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiocratie.
5. [DN] FIZIOCRAȚIE s.f. Orientare, cu precădere economică, apărută în sec. XVIII în Franța, care contestă intervenția statului în economie, susținînd că în societatea umană există o „ordine naturală” care se impune prin evidență și este opusă ordinii artificiale creată prin voința oamenilor; fiziocratism. [Pron. -zi-o-, gen. -iei. / < fr. physiocratie].
6. [MDN '00] FIZIOCRAȚIE s. f. doctrină economică burgheză, apărută în sec. XVIII în Franța, care respinge intervenția statului în economie, susținând că în societatea umană există o „ordine naturală”; fiziocratism. (< fr. physiocratie)
7. [Scriban] *fiziocrație f. (d. fiziocrat). Doctrina fiziocraților.
8. [DEX '09] FIZIOCRATISM s. n. Fiziocrație. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. physiocratisme.
9. [MDA2] fiziocratism sns [At: DN3 / P: ~zi-o~ / E: fr physiocratisme] Fiziocrație.
10. [DN] FIZIOCRATISM s.n. Doctrina fiziocraților; fiziocrație. [< fr. physiocratisme].
11. [MDN '00] FIZIOCRATISM s. n. fiziocrație. (< fr. physiocratisme)
12. [DOOM 3] fiziocrație (desp. -zi-o-cra-) s. f., art. fiziocrația, g.-d. fiziocrații, art. fiziocrației
13. [DOOM 2] fiziocrație (-zi-o-cra-) s. f., art. fiziocrația, g.-d. fiziocrații, art. fiziocrației
14. [DETS] FIZIO- „natură, cauze naturale, vital, fizic, fiziologic”. ◊ gr. physis „natură” > fr. physio-, germ. id., engl. id., it. fisio- > rom. fizio-. □ ~crat (v. -crat), s. m. și f., adept al fiziocrației; ~crație (v. -crație), s. f., doctrină economică burgheză care susține că munca agricolă ar constitui unica sursă de bogăție; ~gen (v. -gen1), adj., (despre boli) care este determinat de leziuni fizice; ~geneză (v. -geneză), s. f., dezvoltare a activităților vitale; sin. fiziogenie; ~genie (v. -genie1), s. f., fiziogeneză*; ~geografie (v. geo-, v. -grafie), s. f., studiu geografic al mișcărilor și variațiilor atmosferice, hidrologice etc., care au loc la suprafața pămîntului; ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în fiziografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., știință care studiază caracteristicile exterioare ale globului terestru; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în fiziologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care studiază funcțiile organismului viu, animal sau vegetal; ~metrie (v. -metrie1), s. f., măsurare a capacității fiziologice a unor funcții organice, în vederea aprecierii dezvoltării fizice; ~nomie (v. -nomie), s. f., totalitatea trăsăturilor feței care determină expresia ei particulară; ~patie (v. -patie), s. f., tulburare fiziologică provocată de diverși factori fizici, chimici, mecanici, nutriționali, genetici etc.; ~patolog (v. pato-, v. -log), s. m. și f., specialist în fiziopatologie; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., 1. Ramură a medicinii care studiază fiziologia organismului în timpul unei boli. 2. Disciplină care se ocupă cu studiul mecanismelor de producere a bolilor; ~terapie (v. -terapie), s. f., ramură a terapeuticii generale care folosește agenți fizici naturali ca apa, aerul, lumina și băile.
15. [DE] FIZIOCRATÍSM (< fr.) s. n. Doctrină economică clasică, apărută, în sec. 18, în Franța, care critică mercantilismul și pune bazele analizei științifice a economiei capitaliste și a politicii economice liber-schimbiste. Reprezentanții f., Fr. Quesnay, A.R.J. Turgot ș.a., transpun analiza plusvalorii în sfera producției, demonstrează caracterul echivalent al schimbului de mărfuri și bani, primit în proporții de masă, și analizează capitalul din punct de vedere al componentelor sare.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL