1. [MDA2] fistău sn [At: LB / Pl: ~taie / E: ger Fäustel] (Trs) Ciocan mare cu care se sparg bolovanii de piatră.
2. [CADE] ❍FISTĂU sbst. Trans. ⚒ Ciocan mare pentru spart bolovanii de piatră [germ. Fäustel].
3. [DER] fistău (-ăi), s. m. – Baros, ciocan de fier pentru spart piatră. Germ. Fäustel, Füstel (Cihac, II, 499), prin intermediul mag. fustély. În Trans.
4. [DAR] fistău, fistăuri, s.n. (reg.) ciocan mare cu care se sparg bolovanii de piatră.
5. [DRAM 2021] fistắu, s.n. (reg.; min.) Ciocan încovoiat, folosit în mină pentru spart roca. – Din germ. Fäustel „baros, ciocan de miner sau pietrar” (Cihac, după DER; MDA), prin intermediul magh. fustély (DER).
6. [DRAM 2015] fistău, fistăi, s.n. – (reg.; min.) Ciocan încovoiat, folosit în mină pentru spart roca (Șainelic, 1986). – Din germ. Fäustel „baros, ciocan de miner sau pietrar” (Cihac, cf. DER; MDA), prin intermediul magh. fustély (DER).
7. [DRAM] fistău, -ăi, s.n. – (min.) Ciocan încovoiat, folosit în mină pentru spart roca (Șainelic 1986). – Din germ. Fäustel, Füstel „ciocan”, prin intermediul magh. fustély (DER).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL