1. [DEX '09] FIOROS, -OASĂ, fioroși, -oase, adj. Care inspiră spaimă, frică, groază; înspăimântător, groaznic, îngrozitor. ◊ (Legat de un adjectiv sau de un adverb prin prep. „de”, formează superlativul absolut) Fioros de urât. ♦ (Adverbial) În mod înspăimântător, îngrozitor. [Pr.: fi-o-] – Fior + suf. -os.
2. [MDA2] fioros, ~oasă [At: BĂLCESCU, M. V. 338 / P: fi-o~ / Pl: ~oși, ~oase / E: fior1 + -os] 1 a Care inspiră groază Si: groaznic, îngrozitor, înspăimântător. 2 av În mod înspăimântător Si: îngrozitor.
3. [CADE] FIOROS adj. Care înfioară, care dă fiori (de groază, de spaimă, etc.), îngrozitor, groaznic, înspăimîntător: se opri în fața mea cu ochi fioroși GN.; la o înălțime fioroasă deasupra peșterii VLAH..
4. [DLRLC] FIOROS, -OASA, fioroși, -oase, adj. Care inspiră spaimă, frică, groază; înspăimîntător, groaznic, îngrozitor. Din cotul Colbului intrăm în strîmtoarea fioroasă de la chei-gherdapurile Bistriței. VLAHUȚĂ, O. A. 415. Cu sîngele rece al său, împlîntă fierul în coastele fiorosului animal. BOLINTINEANU, O. 331. Ș-acea dalbă de moșie Toată-n veci a ta să fie, Cînd prin tine-o fi scăpată... De un zîmbru fioros Care-o calcă-n sus și-n gios! ALECSANDRI, P. P. 166. ◊ Fig. Deznădejde fioroasă, strălucitu-mi-ai pe frunte. MACEDONSKI, O. I 94. ◊ (Adverbial) Mai privește o dată fioros în juru-i, apoi își leapădă mantaua. VLAHUȚĂ, O. A. 215. Clocotesc fierbînd deasupra tunetele fioros. NEGRUZZI, S. II 7. (Legat de un adjectiv sau de un alt adverb prin prep. «de», exprimă ideea superlativului) Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i! EMINESCU, O. I 154. ♦ (Învechit, rar) Care dă fiori, care înfioară. Subt degetele tale, în sunete-argintoase Clavirul cînd răsună... Deștepți în al meu suflet acorduri fioroase. ALEXANDRESCU, M. 127. – Pronunțat: fi-o-
5. [Șăineanu, ed. VI] fioros a. ce însuflă fiori, îngrozitor: noapte fioroasă.
6. [Scriban] fiorós, -oásă adj. (d. fior). Care-țĭ însuflă fiorĭ: o noapte fioroasă. Adv. Inspirînd fiorĭ: leu mugea fioros.
7. [MDA2] feros1, ~oasă a [At: LTR / Pl: ~oși, ~oase / E: fr ferreux] 1 (D. substanțe) Care are în compoziția sa fier bivalent. 2 (D. materiale) Care conține fier.
8. [Scriban] 1) ferós și fĭerós adj. Cuv. inexistent și de răŭ gust fabricat de cărturarĭ îld. feroce și fioros.
9. [DOOM 3] fioros (desp. fi-o-) adj. m., pl. fioroși; f. fioroasă, pl. fioroase
10. [DOOM 2] fioros (fi-o-) adj. m., pl. fioroși; f. fioroasă, pl. fioroase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL