1. [DEX '09] FILDEȘ, (1) fildeși, s. m., (2) fildeșuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre colții unui elefant. ♦ (Înv.) Elefant. 2. S. n. Substanță osoasă de culoare albă din care sunt alcătuiți colții de elefant și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.; ivoriu; p. restr. obiect confecționat dintr-o astfel de substanță. ◊ Fildeș animal (sau artificial) = substanță asemănătoare cu fildeșul (2), obținută prin macerarea oaselor de animale în clorură de var. Fildeș vegetal = material foarte dur, extras din semințele unor palmieri, servind la fabricarea nasturilor. – Din tc. fildiși.
2. [MDA2] fildeș [At: (a. 1761) TARIF, ap. ȘIO / V: (înv) ~dis (1-2), (reg) hi~ (1-2) / Pl: (1-2) ~i sm; (3-5) ~uri sn / E: tc fildiş] 1 sm Fiecare dintre dinții incisivi ai unui elefant. 2 sm (Înv) Elefant. 3 sn Substanță osoasă de culoare albă din care sunt alcătuiți dinții incisivi de elefant și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă Si: ivoriu. 4 sn (Îs) ~ animal (sau artificial) Substanță asemănătoare cu fildeșul (3), obținută prin macerarea oaselor de animale în clorură de var. 5 sn (Îs) ~ vegetal Material foarte dur, extras din semințele unor palmieri, servind la fabricarea nasturilor.
3. [CADE] FILDEȘ I. sbst. Colț, dinte de elefant, din care se fabrică diverse obiecte (🖼 2097). II. sm. ‡ Elefant: în toate părțile să te duci după vînat, numai în pădurea ~ilor nu ISP. [tc. fil-diši].
4. [DEX '98] FILDEȘ, (1) fildeși, s. m., (2) fildeșuri, s. n. 1. S. m. Fiecare dintre dinții incisivi ai unui elefant. ♦ (Înv.) Elefant. 2. S. n. Substanță osoasă de culoare albă din care sunt alcătuiți dinții incisivi de elefant și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.; ivoriu. ◊ Fildeș animal (sau artificial) = substanță asemănătoare cu fildeșul (2), obținută prin macerarea oaselor de animale în clorură de var. Fildeș vegetal = material foarte dur, extras din semințele unor palmieri, servind la fabricarea nasturilor. – Din tc. fildiși.
5. [DLRLC] FILDEȘ s. n., (1) fildeși, s. m. 1. Colț de elefant. ♦ (Rar, învechit) Elefant. Cum ajunse fata la podul de argint, unde îi ieși leul înainte cu gura căscată... cu niște colți ca cei de fildeș și cu niște gheare ca secerile. ISPIRESCU, L. 17. 2. Substanță osoasă, de culoare albă, din care sînt constituiți colții elefantului și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.; ivoriu. A tras de la chimirul lui mare-armaș jungherul din teaca de fildeș. SADOVEANU, N. P. 385. Poet furat pe veci zadarnic de cerul larg și policrom, Azvîrle harpa de alb fildeș și uită calea către stele. MACEDONSKI, O. I 98. Buzele ei sînt ca mărgeanul, iar dinții albi ca fildeșul. FILIMON, la TDRG. ◊ Fildeș animal = material preparat din diverse oase de animale și folosit pentru a fabrica diverse obiecte. Fildeș vegetal = material foarte dur extras din semințele unor palmieri și servind la fabricarea nasturilor.
6. [DLRM] FILDEȘ, (1) fildeși, s. m., (2) s. n. 1. Colț de elefant. ♦ (Rar, înv.) Elefant. 2. Substanță osoasă, de culoare albă, din care sînt formați colții și dinții de elefant, incisivii hipopotamului etc. și din care se fac diferite obiecte ornamentale, de toaletă etc.; ivoriu. ♦ Fildeș animal = material preparat din oase de animale, folosit pentru a fabrica diverse obiecte. Fildeș vegetal = material foarte dur, extras din semințele unor palmieri, servind la fabricarea nasturilor. – Tc. fil diș.
7. [Șăineanu, ed. VI] fildeș m. 1. elefant: fildeși sălbateci POP.; 2. dinte sau os de elefant din care se lucrează obiecte de lux: o cutioară de fildeș săpată AL. [Turc. FIL DIȘI, lit. dinte de elefant].
8. [Scriban] fíldeș și fíldiș n., pl. urĭ (turc. fildiši, d. fil, elefant, și diš, dinte; ngr. fildiši, alb. bg. sîrb. fildiš. V. fil 1). Ivoriŭ, osu alb strălucitor al dinteluĭ de elefant (orĭ și de rinocer, ipopotam orĭ mors). Obĭecte de fildeș sculptate: Luvru posedă admirabile fildeșurĭ. Fildeș vegetal, o substanță din sîmburele unuĭ copăcel din Perú. Negru de fildeș, praf negru foarte strălucitor fabricat din cărbune de fildeș saŭ de alte oase (ca cele de picĭoare de berbece) calcinate. – Și findiș (Ps. Ș.). Fildeșu provine, în general, din ceĭ doi mari dințĭ ai elefantuluĭ, lungĭ de la 30 c.m. pînă la 2 metri și greĭ pînă 80 de chilograme. Fildeșurile moderne nu-s nimica față de ale celor vechĭ. Aceștia făceaŭ din fildeș care, mese, tronurĭ și statue înalte chear de zece metri. Arta japoneză maĭ ales a produs în acest gen adevărate minunĭ. Cel maĭ prețuit fildeș e cel din Siam, greŭ, fin și alb, apoĭ cel din Ghinea, care se albește învechindu-se, apoĭ cel din Colonia Capuluĭ, blond mat, dar care se îngălbenește cu timpu, și în fine cel fosil din Siberia, care în general, e plin de crăpăturĭ.
9. [MDA2] fildis sm vz fildeș
10. [MDA2] hildiș sm vz fildeș
11. [DOOM 3] fildeș1 (dinte de elefant) s. m., pl. fildeși
12. [DOOM 3] fildeș2 (ivoriu) s. n., (obiecte) pl. fildeșuri
13. [DOOM 2] fildeș1 (dinte) s. m., pl. fildeși
14. [DOOM 2] fildeș2 (ivoriu) s. n., (obiecte) pl. fildeșuri
15. [IVO-III] fildeș, -șuri.
16. [DOOM 3] +Coasta de Fildeș (înv.) s. propriu f., g.-d. Coastei de Fildeș
17. [DER] fildeș s. n. Substanță din care sunt alcătuiți colții de elefant. – Mr., megl., fildiș. – Tc. fil diși „dinte de elefant” (Șeineanu, II, 171; Lokotsch 607), cf. fil, cuman. fil tisi, sp. marfil, și de asemenea, ngr. φίλδισι, alb. filjdič, bg. ildiši, sb. fildiš. – [3367]
18. [DE] COASTA DE FILDEȘ v. Côte d’Ivoire.
19. [Argou] fildeș, fildeși s. m. 1. (glum.) dinte. 2. bilă de biliard.
20. [CECC] Turnul de fildeș (sau de ivoriu) – Criticul francez Sainte-Beuve, în Penséss d’août (Cugetări din august), vorbind despre versurile lui Alfred de Vigny („Consolations”), spune: ...„et Vigny, plus secret,/ Comme en sa tour d’ivoire avant midi rentrait” (...și Vigny, mai tainic, se întorcea înainte de amiază în turnul său de fildeș). De fapt, Sainte-Beuve a împrumutat expresia de la criticul Villemain care, înaintea lui, a spus aceste cuvinte despre Vigny. Dar, independent de cine l-a plăsmuit, „turnul de fildeș” a devenit o expresie prin care se înțelege un loc retras, unde cineva (îndeosebi un literat, un om de știință) se izolează de lume, pentru a fi singur numai cu visurile și gîndurile sale. „Eu să rămîn departe, cu ochii către stele,/ În turnul de ivoriu al visurilor mele?” (Topîrceanu, în parodia Noapte de august, după Musset). Camil Petrescu are o nuvelă intitulată „Turnul de fildeș”, iar Mihai Codreanu, un volum de versuri cu același titlu. „Creșterea unei opinii colective apropie pe creator de mase… desființînd turnurile de fildeș” („Scînteia”, nr. 7007). LIT.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL