1. [DEX '09] FIERAR, fierari, s. m. 1. Muncitor care efectuează operații de prelucrare la cald a fierului sau a altor metale; faur2, făurar2, covaci, covali. 2. (Adesea determinat prin „betonist”) Muncitor specializat în fasonarea și în montarea armăturilor de beton armat. – Lat. ferrarius.
2. [MDA2] fierar sm [At: PONTBRIANT / Pl: ~i / E: ml ferrarius] 1 Muncitor care se ocupă cu prelucrarea la cald a fierului sau a altor metale Si: (înv) faur2 (1), (îvr) făurar2, (reg) covaci, (reg) covali. 2 (Iuz) Vânzător de fier sau de unelte de fier. 3 (Buc) Fiecare dintre cele două lemne orizontale puse deasupra strungii, de care se reazemă spătarii. 4 (Șîs ~ betonist) Muncitor specializat în fasonarea și în montarea armăturilor pentru betonul armat.
3. [CADE] FIERAR sm. 1 🛞 Cel ce lucrează fierul, covaciu (🖼 2094): nici un ~ n’avea în fierăria sa atîția învățăcei ca dînsul SB. ¶ 2 Potcovar ¶ 3 Cel ce vinde fier sau unelte de fier [lat. fĕrrarius].
4. [DEX '98] FIERAR, fierari, s. m. 1. Muncitor care se îndeletnicește cu prelucrarea la cald a fierului sau a altor metale; faur2, făurar2, covaci, covali. 2. (Adesea determinat prin „ betonist”) Muncitor specializat în fasonarea și în montarea armăturilor pentru betonul armat. – Din lat. ferrarius.
5. [DLRLC] FIERAR, fierari, s. m. 1. Meșteșugar care se îndeletnicește cu prelucrarea oțelului; faur, făurar. Fieraru se pleacă, cuprinde ciocanul în tăcere... apoi scormonește în foc și scoate o bucată de fier. SADOVEANU, O. I 389. (Cu pronunțare regională) Lupul se duse la un fierari și puse să-i ascuță limba și dinții. CREANGĂ, P. 22. 2. (Adesea determinat prin «betonist») Muncitor specialist în fasonarea și montarea armăturilor pentru betonul armat. O echipă de fierari betoniști a primit sarcina să construiască, în cel mai scurt timp, un pod. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2753.
6. [DLRM] FIERAR, fierari, s. m. 1. Meșteșugar care se îndeletnicește cu prelucrarea fierului; faur2, făurar2. 2. (Adesea determinat prin « betonist ») Muncitor specialist în fasonarea și în montarea armăturilor pentru betonul armat. – Lat. ferrarius.
7. [Șăineanu, ed. VI] fierar m. 1. cel ce lucrează sau vinde fier; 2. cel ce potcovește cai. [Lat. FERRARIUS].
8. [DCR2] fierar-betonist s. m. Muncitor care se ocupă cu executarea armăturilor elementelor de construcție ◊ „Brigada de fierar-betoniști condusă de D.D. a executat montarea fierului-beton la 4 blocuri cu câte 9 etaje [...]” Sc. 7 X 61 p. 1; v. și I.B. 2 III 62 p. 1 (din fierar + betonist; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233; DTP; DEX)
9. [Scriban] ferár (est) și fĭerár (vest) m. Cel ce lucrează feru.
10. [Scriban] fĭer, fĭerár, fĭerăríe, V. fer...
11. [DOOM 3] fierar (desp. fie-) s. m., pl. fierari
12. [DOOM 2] fierar (fie-) s. m., pl. fierari
13. [MDO] fierar
14. [IVO-III] fierar.
15. [DOOM 3] fierar-betonist (desp. fie-) s. m., pl. fierari-betoniști
16. [DOOM 2] *fierar-betonist (fie-) s. m., pl. fierari-betoniști
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL