1. [MDA2] ficologie sfs [At: DN3 / E: fr phycologie] Ramură a botanicii având ca obiect studiul algelor.
2. [DN] FICOLOGIE s.f. Ramură a botanicii avînd ca obiect studiul algelor. [< fr. phycologie].
3. [MDN '00] FICOLOGIE s. f. algologie. (< fr. phycologie)
4. [DOOM 3] ficologie s. f., art. ficologia, g.-d. ficologii, art. ficologiei
5. [DOOM 2] ficologie s. f., art. ficologia, g.-d. ficologii, art. ficologiei
6. [DETS] FICO- „algă de culoare verzuie”. ◊ gr. phykos „algă” > fr. phyco-, germ. phyko-, engl. phyco- > rom. fico-. □ ~cian (v. -cian), s. n., materie colorantă albastră, specifică cianoficeelor; ~crom (v. -crom), s. m., pigment albastru-verzui, prezent la algele albastre; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în ficologie; ~logie (v. -logie1), s. f., disciplină care se ocupă cu studiul algelor; ~micete (v. -micete), s. f. pl., clasă de ciuperci parazite sau saprofite, cuprinzînd mucegaiurile, al căror aparat vegetativ este format dintr-un miceliu ramificat; ~riză (v. -riză), s. f., tip de simbioză între alge și rădăcinile unor plante.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL