1. [MDA2] feudatar, ~ă [At: BĂLCESCU, ap. CADE / P: fe-u~ / Pl: ~i, ~e / E: fr féudataire] (Ist) 1 smf Persoană care posedă o feudă Si: feudal (1). 2 smf Vasal. 3 a Care depinde de o feudă. 4 a Care aparține unei feude.
2. [CADE] *FEUDATAR I. sm. 🔎 Acela care ținea un feud de la un suzeran. II. adj. Care face parte dintr’un feud: țări vechi ~e ale coroanei Ungariei [fr.].
3. [DN] FEUDATAR s.m. Posesor al unui fief; feudal. [< fr. feudataire].
4. [MDN '00] FEUDATAR s. m. 1. posesor al unui fief. 2. vasal care datora credință și omagiu suzeranului său. (< fr. fuedataire)
5. [Șăineanu, ed. VI] feudatar m. posesorul unui feud.
6. [Scriban] *feudatár, -ă s. (mlat. feudatarius). Vasal, posesor de feud.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL