1. [MDA2] fedăr sn vz feder
2. [DEX '09] FEDER, federe, s. n. Mică proeminență prevăzută în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese pentru a asigura o îmbinare perfectă; lambă. – Din germ. Feder.
3. [MDA2] feder sn [At: CV, 1949, nr 9, 28 / V: ~dăr sn / Pl: ~e / E: ger feder] 1-2 Lamba (1-2). 3 (Reg) Instrument cu care se face jgheabul șindrilelor.
4. [DLRLC] FEDER, federe, s. n. Ridicătură mică lăsată în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese, pentru a asigura o îmbinare perfectă; pană, lambă.
5. [DLRM] FEDER, federe, s. n. Ridicătură mică lăsată în lungul muchiei unei piese de lemn sau de metal, care intră în nutul corespunzător al altei piese, pentru a asigura o îmbinare perfectă; lambă. – Germ. Feder.
6. [DN] FEDER s.n. Parte ieșită în afară, în lungul marginii unei scînduri sau a unei plăci, care intră în nutul corespunzător al altei scînduri sau plăci; lambă. [< germ. Feder].
7. [MDN '00] FEDER s. n. parte ieșită în afară, în lungul marginii unei scânduri sau a unei plăci, care intră în nutul corespunzător. (< germ. Feder)
8. [DOOM 3] feder s. n., pl. federe
9. [DOOM 2] feder s. n., pl. federe
10. [DRAM 2021] fédăr, s.n. v. feder.
11. [DRAM 2015] fedăr, s.n. – v. feder.
12. [DRAM] fedăr, (feder, feidăr), s.n. – Arc din sârmă de oțel, folosit la scaune sau canapele (tapițate): „Scaun de acela, cu fedăr” (Bilțiu 1999: 374; Berbești). Termen atestat și în Maramureș din dreapta Tisei sub forma feidăr, cu același sens (DRT). – Din germ. Feder „amortizor, arc” (Țurcanu).
13. [DRAM 2021] féder, federe, (fedăr, feidăr), s.n. (reg.) Arc din sârmă de oțel, folosit la scaune sau canapele (tapițate): „Scaun de acela, cu fedăr” (Bilțiu, 1999: 374). ■ Termen atestat și în Maram. din dreapta Tisei, în var. feidăr, cu același sens. – Din germ. Feder „amortizor, arc, resort” (DEX, MDA).
14. [DRAM 2015] feder, (fedăr, feidăr), s.n. – (reg.) Arc din sârmă de oțel, folosit la scaune sau canapele (tapițate): „Scaun de acela, cu fedăr” (Bilțiu, 1999: 374; Berbești). Termen atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei sub forma feidăr, cu același sens (DRT). – Din germ. Feder „amortizor, arc, resort” (Țurcanu, DEX, MDA).
15. [DRAM] feder, s.n. – v. fedăr.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL