1. [DEX '09] FECIOARĂ, fecioare, s. f. 1. Fată (tânără) care nu a avut niciodată relații sexuale cu un bărbat; virgină. ◊ (Adjectival; pop.) Fată fecioară = fată mare, de măritat. ♦ Fig. (Adjectival) Pur, curat. 2. N. pr. art. (Bis.) Maica Domnului. 3. N. pr. Constelație zodiacală din regiunea ecuatorială a cerului, în care se află Soarele la echinocțiul de toamnă. ♦ Unul dintre cele douăsprezece semne ale zodiacului. – Lat. *fetiola sau din fată + suf. -ioară.
2. [MDA2] fecioară [At: MOXA 375/34 / V: (înv) fic~ / Pl: ~re / E: ml fetiola] 1 a Fată care nu a avut niciodată relații sexuale cu un bărbat Si: virgină, (înv) vărgură. 2 sfa (Bis) Maica Domnului. 3 a (Înv; fig) Pur. 4 (Pop; îs) Fată ~ Fată de măritat. 5 sfa (Ast) Constelație zodiacală din regiunea ecuatorială, în care se află Soarele la echinocțiul de toamnă. 6 sf Unul dintre cele douăsprezece semne simbolice ale zodiacului. 7 sf (Bot; șîs iarba ~rei) Feciorică (Herniaria glabra).
3. [CADE] FECIOARĂ (pl. -re) I. sf. 1 Fată neprihănită, nepătată, nevinovată, fată mare, virgină; Sfînta Fecioară, Maica Domnului ¶ 2 💫 Unul din cele 12 semne ale zodiacului, Virgina; fecioara cu cobilițele, constelația Lebedei, numită mai adesea fata mare, fata (mare) cu cobilițele: ne arăta pe cer carul, fecioara cu donițele și multe de toate ISP. ¶ 3 🌿 IARBA-FECIOAREI = FECIORICĂ 2. II. † adj. Fecioresc, curat: fată ~, virgină: e ureită de Dumnezeu atîta să trăească pînă vor fi toate fete fecioare RET.; Fig.: Pentru-o inimă ~ mîndru idol ți-ai ales EMIN. [lat. *fetiola < feta].
4. [DEX '98] FECIOARĂ, fecioare, s. f. 1. Fată (tânără) care nu a avut niciodată relații sexuale cu un bărbat; virgină. ◊ (Adjectival; pop.) Fată fecioară = fată mare, de măritat. ♦ Fig. (Adjectival) Pur, curat. 2. (Bis.; art.) Maica Domnului. 3. (Astron.; art.) Constelație zodiacală din regiunea ecuatorială a cerului, în care se află soarele la echinocțiul de toamnă. ♦ Unul dintre cele douăsprezece semne simbolice ale zodiacului. – Lat. *fetiola sau din fată + suf. -ioară.
5. [DLRLC] FECIOARĂ, fecioare, s. f. 1. Fată tînără castă; fată mare, virgină. [Zînele] acolo-n veci nu mor și vara-n veci nu moare, Iar ele-și au crăiasa lor Și toate sînt fecioare. COȘBUC, P. I 66. Fugaru-mi... zări Trei fecioare albe, nalte și frumoase. ALECSANDRI, P. I 190. Mi-e dragă o fecioară Frumoasă ca lumina acestei dimineți. BOLINTINEANU, O. 201. ◊ (Adjectival, în expr.) Fată fecioară = fată mare, de măritat. Vin, în amurguri, Sfioase, fetele fecioare, Și dimineața vin neveste Cu șorțul prins în cingătoare. GOGA, P. 16. Ziua bună să-mi ieu... De la fetele fecioare Din voioasa șezătoare. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 322. ♦ Fig. (Adjectival) Pură, curată. Lună tu, stăpîn-a mării, pe a lumii boltă luneci Și, gîndirilor dînd viață, suferințele întuneci; Mii pustiuri scînteiază sub lumina ta, fecioară, Și cîți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! EMINESCU, O. I 130. Dacă vrei dragoste-aprinsă, Adă-mi gura neatinsă Și o inimă fecioară Ca apa de la izvoară. ALECSANDRI, P. P. 369. 2. (În concepția creștină) Maica domnului. Fecioara Maria. ▭ Și era una la părinți Și mîndră-n toate cele, Cum e fecioara între sfinți Și luna între stele. EMINESCU, O. I 167. 3. (În forma articulată) Constelație în emisfera boreală.
6. [DLRM] FECIOARĂ, fecioare, s. f. 1. Fată tînără castă; virgină. ♦ (Adjectival pop.; în expr.) Fată fecioară = fată mare, de măritat. ♦ Fig. (Adjectival) Pură, curată. O inimă fecioară ca apa de la izvoară (ALECSANDRI). 2. (Art.; în concepția creștină) Maica Domnului. 3. (Astron.; art.) Constelație în emisfera boreală. – Lat. *fetiola.
7. [Șăineanu, ed. VI] fecioară f. 1. fată cu totul nevinovată: Sfânta Fecioară, Maica Domnului; 2. unul din cele 12 semne ale zodiacului. [V. fecior].
8. [Scriban] fecĭoáră f., pl. e (dim. d. fată, vechĭ feată, saŭ d. lat. fetiola, d. fêta). Virgină. Al șaselea semn al zodiaculuĭ. Sfînta Fecĭoară, Maĭca Domnuluĭ. – În est fi-. Vechĭ fecĭoríță, pl. e, fecĭoară.
9. [MDA2] ficioară sf vz fecioară
10. [CADE] COBILIȚĂ (pl. -țe) sf. 1 Lemn încovoiat, cu crestături la fiecare capăt, de care se atîrnă de o parte și de alta, cîte un coș, cîte o doniță, etc. și care se poartă pe umeri (Mold. „coromîslă” (🖼 1335): de-i ajuta să puie în spinare cobilița cu cofele (DLVR.) ¶ 2 💫 FATA-CU-COBILIȚA sau COBILIȚA-CIOBANULUI, constelațiunea Lebedei, numită și „Crucea (mare)” sau „Crucea miezului-nopții” (OT.) (🖼 1336) 👉 FECIOARĂ ¶ 3 🐙 a) = CALUL-DRACULUI; b) = COSAȘ [vsl. kobylica].
11. [CADE] FECIOREA (pl. -rele) sf. dim. FECIOARĂ.
12. [CADE] FECIORICĂ sf. 1 dim. FECIOARĂ ¶ 2 🌿 Mică plantă ierboasă, întinsă pe pămînt, cu flori galbene-verzui; numită și „iarba-fecioarei”, „iarba-feciorilor”, „iarba-surpăturii”, „iarba-datului-și-a-faptului” (Herniaria glabra) (🖼 2058).
13. [CADE] †FECIORIȚĂ (pl. -țe) sf. Tr.-Carp. dim. FECIOARĂ.
14. [DOOM 3] +Fecioară (zodie) s. propriu f., g.-d. art. Fecioarei; (nativi din zodia Fecioarei) pl. Fecioare
15. [DOOM 3] fecioară (fată) s. f., g.-d. art. fecioarei; pl. fecioare
16. [DOOM 2] fecioară (fată) s. f., g.-d. art. fecioarei; pl. fecioare
17. [DOOM 3] !Sfânta Fecioară (Sfânta Maria) s. propriu f. art., g.-d. art. Sfintei Fecioare, voc. Sfântă Fecioară
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL