1. [DEX '09] FASCINAȚIE, fascinații, s. f. Atracție irezistibilă pe care o provoacă cineva sau ceva prin însușiri ieșite din comun. [Var.: fascinațiune s. f.] – Din fr. fascination, lat. fascinatio.
2. [DLRLC] FASCINAȚIE, fascinații, s. f. Acțiunea de a fascina; atracție, captivare. Ladima suferea de fascinația apelor mari. CAMIL PETRESCU, N. 83.
3. [DLRM] FASCINAȚIE, fascinații, s. f. Acțiunea de a fascina și rezultatul ei; fig. farmec, atracție irezistibilă. – Fr. fascination (lat. lit. fascinatio, -onis).
4. [DN] FASCINAȚIE s.f. Acțiunea de a fascina; (fig.) atracție, vrajă, captivare. [Gen. -iei, var. fascinațiune s.f. / < fr. fascination, lat. fascinatio].
5. [MDN '00] FASCINAȚIE s. f. atracție irezistibilă pe care o provoacă cineva sau ceva. (< fr. fascination, lat. fascinatio)
6. [DEX '09] FASCINAȚIUNE s. f. v. fascinație.
7. [MDA2] fascinațiune sf vz fascinație
8. [DN] FASCINAȚIUNE s.f. v. fascinație.
9. [Scriban] *fascinațiúne f. (lat. fascinátio, -ónis). Acțiunea de a fascina. – Și -áție, dar ob. -áre.
10. [DOOM 3] fascinație (desp. -ți-e) s. f., art. fascinația (desp. -ți-a), g.-d. art. fascinației; pl. fascinații, art. fascinațiile (desp. -ți-i-)
11. [DOOM 2] fascinație (-ți-e) s. f., art. fascinația (-ți-a), g.-d. art. fascinației; pl. fascinații, art. fascinațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL