1. [DEX '09] FARINGAL, -Ă, faringali, -e, adj. Care aparține faringelui, privitor la faringe. ♦ (Despre sunete; și substantivat, f.) Care se articulează în faringe. – Din fr. pharyngal.
2. [MDA2] faringal, ~ă a [At: DEX / Pl: ~i, ~e / E: fr pharyngal] 1 Care aparține faringelui. 2 Referitor la faringe. 3 (D. sunete) Care se articulează în faringe.
3. [DEXI] faringál, -ă adj. 1 (anat.) Care aparține faringelui; din faringe. 2 (fon.) Care se produce în regiunea faringelui. ♦ (despre sunete) Care se articulează prin restrîngerea (părții mediane a) faringelui, rezultînd un efect acustic special, întîlnit în arabă și în alte limbi semitice. • pl. -i, -e. / <fr. pharyngal.
4. [DEX '98] FARINGAL, -Ă, faringali, -e, adj. Care aparține faringelui, privitor la faringe. ♦ (Despre sunete) Care se articulează în faringe. – Din fr. pharyngal.
5. [DLRLC] FARINGAL, -Ă, faringali, -e, adj. Privitor la faringe, al faringelui. Mușchi faringal. ♦ (Despre sunete) Care se articulează, se formează în faringe. Consoane faringale.
6. [DLRM] FARINGAL, -Ă, faringali, -e, adj. Care aparține faringelui, privitor la faringe. ♦ (Despre sunete) Care se articulează, se formează în faringe. – Fr. pharyngal.
7. [DN] FARINGAL adj. De (din) faringe, al faringelui. ♦ (Fon.; despre sunete) Care se articulează în faringe. [< fr. pharyngal].
8. [MDN '00] FARINGAL adj. de, din faringe. ◊ (fon.; despre sunete) care se articulează în faringe. (< fr. pharyngal)
9. [DOOM 3] faringal adj. m., pl. faringali; f. faringală, pl. faringale
10. [DOOM 2] faringal adj. m., pl. faringali; f. faringală, pl. faringale
11. [DOOM 3] faringală s. f., g.-d. art. faringalei; pl. faringale
12. [DOOM 2] faringală s. f., g.-d. art. faringalei; pl. faringale
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL