1. [DEX '09] FANAL, fanale, s. n. (Înv.) Felinar mare. – Din fr. fanal.
2. [MDA2] fanal sn [At: ALEXANDRESCU, M. 22 / Pl: ~e / E: fr fanal] (Înv) Felinar mare.
3. [CADE] *FANAL sm. 1 Felinar mare: luminată de fanalul ce era aprins în balcon D. -ZAMF. ¶ 2 Fig. Far: stăpîna aceii capele era ~ul care mă lumina NEGR. [fr.].
4. [DLRLC] FANAL, fanale, s. n. (Învechit) Felinar mare. Ana se uita la el, luminată de fanalul ce era aprins în balcon. D. ZAMFIRESCU, R. 114. [Luna] înoată în tărie, Ca fanal purtat de valuri pe a mărilor cîmpie. ALEXANDRESCU, P. 138.
5. [DLRM] FANAL, fanale, s. n. (Înv.) Felinar mare. – Fr. fanal.
6. [Șăineanu, ed. VI] fanal n. felinar mare: ca fanal purtat de valuri pe a mărilor câmpie GR. AL.
7. [Scriban] *fanál n., pl. e (fr. fanal, it. fanale, d. ngr. fanári, fanar. V. fanar). Rar. Fanar mare la un far orĭ la un bastiment.
8. [DOOM 3] fanal (felinar mare) (înv.) s. n., pl. fanale
9. [DOOM 2] fanal (felinar mare) (înv.) s. n., pl. fanale
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL