1. [MDA2] falchidion sn [At: PRAVILA (1814), 130/1 / V: ~diu / E: ngr φαλϰίδιον] (Jur; grî) Partea de avere ce revine unui moștenitor conform legii.
2. [MDA2] falchidiu sn vz falchidion
3. [DER] falchidion s. n. – (Înv.) Parte procentuală asigurată de lege moștenitorilor direcți: după codul din 1814, constituia 33 (la sută) din moștenire, dacă numărul copiilor era mai mic de patru, și 50 (la sută), dacă era mai mare. Ngr. φαλϰίδιον (sec. XVII), din lat. lex Falcidia.
4. [DAR] falchidion s.n. (înv.) partea legiuită din avere la care moștenitorii au dreptul.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL