1. [DEX '09] FAIANȚA, faianțez, vb. I. Tranz. A acoperi ceva cu plăci de faianță. [Pr.: fa-ian-] – Din faianță.
2. [MDA2] faianța vt [At: DEX / P: fa-ian~ / Pzi: ~țez / E: faianță] A acoperi cu plăci de faianță.
3. [DN] FAIANȚA vb. I. tr. A executa un placaj din plăci de faianță. [Pron. fa-ian-. / cf. fr. faiencé – care imită faianța].
4. [MDN '00] FAIANȚA vb. tr. a executa un placaj din plăci de faianță. (< faianță)
5. [DEX '09] FAIANȚĂ, faianțe, s. f. Produs ceramic (sub formă de plăci) cu masa albă, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarț etc. ♦ Obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (adesea colorat). – Din fr. faïence, it. faenza.
6. [MDA2] faianță sf [At: IORGA, L. II, 20 / V: ~ien~ / Pl: ~țe / E: fr faïence, it faenza] 1 Produs ceramic acoperit cu smalț, asemănător porțelanului, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarț etc. 2 (Lpl) Varietăți de faianță (1). 3 Obiect de olărie din faianță (1).
7. [MDA2] faiență sf vz faianță
8. [CADE] *FAIANȚĂ (pl. -țe) sf. Olărie lustruită sau smălțuită care imită porțelanul (🖼 2027) [fr. faïence].
9. [DEX '98] FAIANȚĂ, faianțe, s. f. Produs ceramic (sub formă de plăci) cu masa alba, poroasă, acoperită cu smalț, asemănător cu porțelanul, fabricat prin ardere dintr-un amestec de caolin, feldspat, cuarț etc.; (la pl.) varietăți din produsul descris mai sus. ♦ Obiect de olărie făcut din acest produs ceramic (adesea colorat). – Din fr. faïence, it. faenza.
10. [DLRLC] FAIANȚĂ s. f. Produs ceramic poros, lustruit sau smălțuit, care imită porțelanul și se folosește la fabricarea unor obiecte casnice, de laborator, sanitare etc. Toate camerele au alături cîte o cabină de baie cu peceți de faianță. BART, S. M. 41.
11. [DLRM] FAIANȚĂ s. f. Produs ceramic poros, lustruit sau smălțuit, asemănător cu porțelanul, care se folosește la fabricarea unor obiecte casnice, de laborator, sanitare etc. – Fr. faïence.
12. [DN] FAIANȚĂ s.f. Ceramică poroasă, smălțuită, care imită porțelanul și din care se fac obiecte casnice, de laborator etc. [Gen. -ței. / < fr. faience, cf. it. Faenza – oraș în Italia].
13. [MDN '00] FAIANȚĂ s. f. ceramică poroasă, smălțuită, care imită porțelanul și din care se fac obiecte casnice, de laborator etc. (< fr. faïence, it. faenza)
14. [Șăineanu, ed. VI] faianță f. olărie lustruită sau smălțuită, intermediară între olăria ordinară de pământ și între porțelan.
15. [Scriban] *faĭánță f., pl. e (fr. fayence și faïence, d. Faenza, oraș în Italia, unde se fabricaŭ în ainte vasele de faĭanță). Lut de făcut vase de bucătărie și p. alte uzurĭ domestice. (Faĭanța e opacă, de o calitate maĭ bună de cît lutu ordinar, dar inferioară porțelanuluĭ). V. maĭolică.
16. [DOOM 3] faianța (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. faianțez, 3 faianțează; conj. prez. 1 sg. să faianțez, 3 să faianțeze
17. [DOOM 2] faianța (a ~) vb., ind. prez. 3 faianțează
18. [DOOM 3] faianță s. f., g.-d. art. faianței; pl. faianțe
19. [DOOM 2] faianță s. f., g.-d. art. faianței; pl. faianțe
20. [MDO] faianță, gen. faianței
21. [IVO-III] faianță, -țe.
22. [Argou] a da cu mucii de faianță expr. (adol.) a se masturba.
23. [Argou] a pune faianță expr. (adol.) a se masturba.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL