1. [MDA2] eșafodare sf [At: PERPESSICIUS, M. III, 114 / Pl: ~dări / E: eșafoda] 1 Asamblare între ele a pieselor unui eșafodaj, pentru a forma un tot (funcționabil). 2 (Rar) Eșafodaj (4).
2. [MDA2] eșafoda vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~dez / E: fr échafauder] (Fîr; c. i. piesele unui eșafodaj) A asambla între ele pentru a forma un tot (și a face ca sistemul să funcționeze).
3. [DN] EȘAFODA vb. I. tr. (Rar) A ridica, a construi (o schelă, un eșafodaj). [< fr. échafauder].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL