1. [DEX '09] EXULTAȚIE, exultații, s. f. Exultare. [Pr.: eg-zul-] – Din fr. exultation.
2. [MDA2] exultație sf [At: LM / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr exultation, lat exsultatio] 1 Exultare. 2 Strigăt de bucurie.
3. [DN] EXULTAȚIE s.f. Exultare, chiuit de bucurie. [Gen. -iei, var. exultațiune s.f. / < fr. exultation].
4. [MDN '00] EXULTAȚIE s. f. exultare; exultanță. (< fr. exultation)
5. [MDA2] exultațiune sf vz exultație
6. [DN] EXULTAȚIUNE s.f. v. exultație.
7. [Scriban] *exultațiúne f. (lat. exultátio). Acțiunea de a exulta. – Și -áție și -áre.
8. [DOOM 3] exultație [x pron. gz] (desp. -ți-e) s. f., art. exultația (desp. -ți-a), g.-d. art. exultației; pl. exultații, art. exultațiile (desp. -ți-i-)
9. [DOOM 2] exultație [x pron. gz] (-ți-e) s. f., art. exultația (-ți-a), g.-d. art. exultației; pl. exultații, art. exultațiile (-ți-i-)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL