Definiție și ce înseamnă explorator

1. [DEX '09] EXPLORATOR, -OARE, exploratori, -oare, s. m. și f. Persoană care explorează. – Din fr. explorateur, lat. explorator.

2. [MDA2] explorator, ~oare [At: ASACHI, E. D. 33 / V: (înv) esp~ / A: esplorator / Pl: ~i, ~oare / E: fr explorateur, lat explorator, -oris] 1 smf Persoană care face cercetări în interesul cuiva (în taină) Si: iscoadă. 2 sm (Îvr) Militar care cercetează un sector al frontului Si: cercetaș. 3 smf Persoană care explorează (1) o țară, o regiune etc. necunoscută ori puțin cunoscută în scopuri științifice, culturale etc. Si: cercetător, observator. 4 smf Deschizător de drumuri într-un domeniu oarecare de activitate Si: pionier. 5 smf Persoană care face prospecțiuni asupra unor terenuri pentru a descoperi zăcăminte sau roci utile. 6 sn (Tel; îs) ~ de imagine Dispozitiv care permite ca fiecăruia dintre punctele imaginii ce urmează a fi transmisă să-i corespundă câte un impuls de curent electric. 7 sn (Med) Instrument folosit pentru cercetarea diferitelor organe în scop diagnostic.

3. [CADE] * EXPLORATOR sm. 🌍 Cel ce cutreieră, străbate locuri neumblate spre a face descoperiri geografice, științifice [fr.].

4. [CADE] *EXPLORATOR sm. 🌍 Cel ce cutreieră, străbate locuri neumblate spre a face descoperiri geografice, științifice [fr.].

5. [DEX '98] EXPLORATOR, -OARE, exploratori, -oare, s. m. și f. Persoană care explorează. – Din fr. explorateur, lat. explorator, -oris.

6. [DLRLC] EXPLORATOR, -OARE, exploratori, -oare, s. m. și f. Persoană care explorează o regiune necunoscută sau greu accesibilă. De orizont s-anină nori în salbe, Ca pînze de corăbii iluzorii, De parcă vin din sud exploratorii. CAZIMIR, L. U. 42.

7. [DLRM] EXPLORATOR, -OARE, exploratori, -oare, s. m. și f. Persoană care explorează. – Fr. explorateur (lat. lit. explorator, -oris).

8. [DN] EXPLORATOR, -OARE s.m. și f. Cel care explorează (o regiune). // s.n. (Med.) Instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. [Cf. fr. explorateur, lat. explorator].

9. [MDN '00] EXPLORATOR, -OARE I. s. m. f. cel care explorează. II. s. n. (med.) instrument pentru explorarea diverselor organe în vederea diagnosticului. (< fr. explorateur, lat. explorator)

10. [Șăineanu, ed. VI] explorator m. cel ce exploră, care face o călătorie de descoperire.

11. [Scriban] *exploratór, -oáre adj. și s. (lat. explorator). Care explorează; cercetător.

12. [MDA2] esplorator smf, sn vz explorator

13. [DOOM 3] explorator s. m., pl. exploratori

14. [DOOM 2] explorator s. m., pl. exploratori

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINOLENT, -Ă, sangvinolenți, -te, adj. 1. Amestecat cu sânge, care conține sânge. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro