1. [DEX '09] EXPLOATAT, -Ă, exploatați, -te, adj., s. m. și f. 1. Adj., s. m. și f. (Persoană) care suportă o exploatare (1), care își vinde forța de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanță utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.
2. [MDA2] exploatat1 sn [At: MDA ms / P: ~ploa~ / Pl: ~uri / E: exploata] 1-6 Exploatare (1-6).
3. [MDA2] exploatat2, ~ă [At: PROPĂȘIREA (1844), 1082/7 / P: ~ploa~ / V: (înv) esp~ / Pl: ~ați, ~e / E: exploata] 1-2 smf, a (În concepție marxistă; d. persoane sau d. clase sociale) (Persoană) care este supusă exploatării (1), a cărui muncă este însușită de proprietarii particulari ai mijloacelor de producție Si: asuprit, obijduit, oprimat. 3 a (D. terenuri, proprietăți etc.) De unde se extrage o substanță utilă, un material folositor. 4-7 smf, a (Om) de care se profită (în mod abuziv). 8-9 a (D. situații, împrejurări etc.) Folosit (în mod abuziv).
4. [DEX '98] EXPLOATAT, -Ă, exploatați, -te, adj., s. m. și f. 1. (În teoria marxistă) Adj., s. m. și f. Persoană care suportă o exploatare (1), care își vinde forța de muncă. 2. Adj. Care este asuprit, oprimat, prigonit, împilat. 3. Adj. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) De unde se exploatează o substanță utilă, un material folositor; care se află în exploatare. – V. exploata.
5. [DLRLC] EXPLOATAT, -Ă, exploatați, -te, adj. 1. A cărui muncă este însușită prin exploatare de către proprietarii particulari ai mijloacelor de producție; care este nevoit să-și vîndă forța de muncă. ◊ (Substantivat) Oricare ar fi caracterul operelor lui Marx, el nu poate fi despărțit de ideea scopului lor ultim, de a servi cauzei exploataților și asupriților din toate colțurile lumii. CONTEMPORANUL, S. II, 1953 nr. 338, 4/5. 2. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) Valorificat, întrebuințat în scopuri economice, pus în exploatare. Mină exploatată. 3. Fig. (Despre situații, sentiment etc.) Folosit (în mod abuziv), din care se trag foloase. Slăbiciune exploatată. - Pronunțat: -ploa-.
6. [DLRM] EXPLOATAT, -Ă, exploatați, -te, adj. 1. (Despre oameni, adesea substantivat) A cărui muncă este însușită prin exploatare de către proprietarii particulari ai mijloacelor de producție; care este nevoit să-și vîndă forța de muncă. 2. (Despre terenuri, mine, păduri etc.) Valorificat, întrebuințat în scopuri economice. [Pr.: -ploa-] – V. exploata.
7. [DN] EXPLOATAT, -Ă adj., s.m. și f. 1. (Cel) pe care exploatatorul, folosindu-se de proprietatea sa particulară asupra mijloacelor de producție, îl lipsește de o parte din rezultatele muncii depuse. 2. (Despre terenuri, mine etc.) Valorificat. [< exploata].
8. [DEX '09] EXPLOATA, exploatez, vb. I. Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice. 2. A-și însuși fără plată din rezultatele muncii altuia. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila. 4. Fig. A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.
9. [MDA2] esploata v vz exploata
10. [MDA2] esploatat, ~ă a vz exploatat
11. [MDA2] exploata vt [At: CODRESCU, C. II, 231/32 / P: ~plo-a~ / V: (înv) esp~, (îvr) ~ota[1], sp~ / Pzi: ~tez / E: fr exploiter] 1 (În concepția marxistă; d. proprietarii particulari ai mijloacelor de producție) A-și însuși fără echivalent produsele muncii altora create prin supramuncă. 2 (C. i. terenuri, bogății naturale, întreprinderi producătoare) A obține un profit prin investiții bănești, de muncă etc. Si: a cultiva, a valorifica. 3-4 A trage foloase (în mod abuziv) de pe urma unei persoane, situații etc. Si: a profita, a abuza. 5 (Spc; c. indică întâmplări, situații etc.) A folosi ca sursă de inspirație (în vederea creării unor opere artistice). 6 (În concepția marxistă) A aservi pe plan economic (și politic) o țară, în scopul asigurării de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din țara colonizatoare.
12. [MDA2] explota v vz exploata
13. [CADE] *EXPLOATA (-tez) vb. tr. 1 A trage un folos, a scoate profit de pe urma unui lucru prin cultivarea, prin lucrarea lui: ~ o moșie, o pădure, o mină; piatră de fier avem multă,... dar nu o exploatăm I. -GH. ¶ 2 familiar A căuta să-i aducă cît mai mult folos, a ști să tragă foloase, a specula: tactica lingușitorilor cari exploatează ignoranța și patimile populare I. -GH.; ~ curiozitatea mulțimii ¶ 3 Fig. A stoarce, a trage cît mai mult folos în mod nedrept, profitînd de munca altuia: lucrătorii se plîng că-i exploatează patronii [fr.].
14. [CADE] * EXPLOATA (-tez) vb. tr. 1 A trage un folos, a scoate profit de pe urma unui lucru prin cultivarea, prin lucrarea lui: ~ o moșie, o pădure, o mină; piatră de fier avem multă,... dar nu o exploatăm (I.-GH.) ¶ 2 Ⓕ A căuta să-i aducă cît mai mult folos, a ști să tragă foloase, a specula: tactica lingușitorilor cari exploatează ignoranța și patimile populare (I.-GH.); ~ curiozitatea mulțimii ¶ 3 Ⓕ A stoarce, a trage cît mai mult folos în mod nedrept, profitînd de munca altuia: lucrătorii se plîng că-i exploatează patronii [fr.].
15. [DEX '98] EXPLOATA, exploatez, vb. I. Tranz. 1. A folosi, a pune în valoare o resursă; a extrage o substanță utilă, un material folositor etc. în vederea realizării unor obiective economice. 2. (În teoria marxistă) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara o parte din roadele muncii producătorilor nemijlociți de bunuri materiale. ♦ A aservi pe plan economic și politic alt stat. 3. A asupri, a prigoni, a oprima, a împila. 4. (Fig.) A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Din fr. exploiter.
16. [DLRLC] EXPLOATA, exploatez, vb. I. Tranz. 1. (Despre proprietarii particulari ai mijloacelor de producție; cu privire la oameni sau la munca lor) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara roadele muncii producătorilor de bunuri materiale. Sub regimul burghezo-moșieresc din trecut, femeile muncitoare de la orașe și sate au fost exploatate, asuprite și lipsite de drepturi. REZ. HOT. I 206. ♦ (Despre un stat imperialist) A aservi pe plan economic și politic alt stat în scopul asigurării de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din țara colonizatoare. 2. A folosi, a valorifica un bun (mină, pămînt, pădure etc.) în vederea realizării unor obiective economice; a cultiva, a valorifica. 3. Fig. A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. – Pronunțat: -ploa-.
17. [DLRM] EXPLOATA, exploatez, vb. I. Tranz. 1. (Despre proprietarii particulari ai mijloacelor de producție) A-și însuși fără echivalent o anumită cantitate de muncă străină, a acapara roadele muncii producătorilor de bunuri materiale. ♦ (Despre un stat imperialist) A aservi pe plan economic și politic alt stat, în scopul asigurării de profituri maxime pentru grupurile monopoliste din țara colonizatoare. 2. A folosi un bun în vederea realizării unor obiective economice; a cultiva, a valorifica. 3. Fig. A trage folos (în mod abuziv) din ceva, a profita de ceva. A exploata slăbiciunile cuiva. [Pr.: -ploa-] – Fr. exploiter.
18. [DN] EXPLOATA vb. I. tr. 1. A-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 2. A folosi, a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 3. (Fig.) A folosi abuziv, a profita de ceva. [Pron. -ploa-. / < fr. exploiter, cf. lat. explicitare – a pune în valoare].
19. [MDN '00] EXPLOATA vb. tr. 1. a pune în valoare un bun în vederea realizării unor scopuri economice; a valorifica, a cultiva. 2. a-și însuși fără echivalent plusprodusul sau munca producătorilor direcți; a acapara roadele muncii altuia. 3. (fig.) a folosi abuziv, a profita. (< fr. exploiter)
20. [Șăineanu, ed. VI] exploatà v. 1. a se folosi, a trage folos dintr’o proprietate; 2. fig. a ști să-și exploateze talentele; 3. a trage un venit nelegitim: patronul nu trebue să exploateze pe lucrători.
21. [Scriban] *exploatéz (oa doŭă silabe) v. tr. (fr. exploiter, d. lat. pop. explicitare, a dezvolta frecŭentativ d. explicare). Mă folosesc, trag folos dintr’o proprietate. Abuzez de cineva în folosu meŭ: a exploata credulitatea poporuluĭ. Fig. Profit de: îmĭ exploatez talentu.
22. [DOOM 3] exploatat (desp. -ploa-) adj. m., s. m., pl. exploatați; adj. f., s. f. exploatată, pl. exploatate
23. [DOOM 2] exploatat (-ploa-) adj. m., s. m., pl. exploatați; adj. f., s. f. exploatată, pl. exploatate
24. [DOOM 3] exploata (a ~) (desp. -ploa-) vb., ind. prez. 1 sg. exploatez, 3 exploatează; conj. prez. 1 sg. să exploatez, 3 să exploateze
25. [DOOM 2] exploata (a ~) (-ploa-) vb., ind. prez. 3 exploatează
26. [MDO] exploata
27. [IVO-III] exploatez.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL