1. [DEX '09] EXORBITANT, -Ă, exorbitanți, -te, adj. Care întrece cu mult limita normală (în privința prețului, a pretențiilor cuiva etc.); excesiv. – Din fr. exorbitant, lat. exorbitans, -ntis.
2. [MDA2] exorbitant, ~ă a [At: ISIS (1859), 1032/35 / V: eso~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr exorbitant, lat exorbitans, ~ntis] 1 Care întrece cu mult limita normală (în privința prețului, a pretențiilor cuiva etc.) Si: excesiv, exagerat, extravagant. 2 (Fig) Grandios.
3. [CADE] * EXORBITANT adj. Peste măsură de mare, (prea) din cală afară: pretenții ~e; preț ~ [gr.].
4. [CADE] *EXORBITANT adj. Peste măsură de mare, (prea) din cale afară: pretenții ~e; preț ~ [gr.].
5. [DLRLC] EXORBITANT, -Ă, exorbitanți, -te, adj. (Despre sume de bani, despre prețuri) Care întrece cu mult măsura, exagerat, excesiv. Îi spuse că, în cele trei luni cît a stat în străinătate, a avut cheltuieli exorbitante. REBREANU, R. I 167.
6. [DLRM] EXORBITANT, -Ă, exorbitanți, -te, adj. Care întrece cu mult măsură; excesiv, exagerat. – Fr. exorbitant (lat. lit. exorbitans, -ntis).
7. [DN] EXORBITANT, -Ă adj. (Despre prețuri) Mare, excesiv, exagerat. [< fr. exorbitant].
8. [MDN '00] EXORBITANT, -Ă adj. deosebit de mare, excesiv, exagerat, enorm. (< fr. exorbitant, lat. exorbitans)
9. [Șăineanu, ed. VI] exorbitant a. peste măsură, afară din cale: preț exorbitant.
10. [Scriban] *exorbitánt, -ă adj. (lat. exórbitans, d. ex-órbito, -áre, a ĭeși din orbită, din cale). Excesiv, afară din cale, peste măsură: prețurĭ exorbitante. Adv. În mod exorbitant.
11. [MDA2] esorbitant, ~ă a vz exorbitant
12. [DOOM 3] exorbitant (desp. e-xor-/ex-or-) adj. m., pl. exorbitanți; f. exorbitantă, pl. exorbitante
13. [DOOM 2] !exorbitant (e-xor-/ex-or-) adj. m., pl. exorbitanți; f. exorbitantă, pl. exorbitante
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL