1. [MDA2] eximare sf [At: DN2 / Pl: ~mări / E: exima] (Jur) Eliberare de o obligație.
2. [DN] EXIMARE s.f. (Jur.) Acțiunea de a exima. [< exima].
3. [MDA2] exima vt [At: DN2 / Pzi: ~mez / E: fr eximer, lat eximare] (Jur; c. i. o persoană) A elibera de o obligație.
4. [DN] EXIMA vb. I. tr. (Jur.) A elibera de o obligație. [Cf. fr. eximer, lat. eximere].
5. [MDN '00] EXIMA vb. tr. (jur.) a elibera de o obligație. (< fr. eximer, lat. eximere)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL