1. [MDA2] exhibat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: exhiba] Arătat în public.
2. [MDA2] exhibat1 sn [At: MDA ms / Pl: ? / E: exhiba] Exhibare.
3. [DEX '09] EXHIBA, exhib, vb. I. Tranz. (Livr.) A arăta ceva în public (în mod ostentativ), a etala, a se făli cu ceva. [Prez. ind. și: exhibez] – Din fr. exhiber, lat. exhibere.
4. [MDA2] exhiba [At: LM / V: (înv) exi~ / Pzi: exhib și ~bez / E: fr exhiber, lat exhibere] 1 vt (Rar; c. i. un act, un document etc.) A prezenta unei autorități. 2 vt A arăta ceva în public, în mod ostentativ Si: a etala, a se făli.
5. [MDA2] exiba sn vz exhiba
6. [DEX '98] EXHIBA, exhibez, vb. I. Tranz. (Rar) A arăta ceva în public (în mod ostentativ), a etala, a se făli cu ceva. – Din fr. exhiber, lat. exhibere.
7. [DLRLC] EXHIBA, exhibez, vb. I. Tranz. A arăta ceva în public în mod ostentativ, a etala, a face paradă de... Își exhibează toaletele.
8. [DLRM] EXHIBA, exhibez, vb. I. Tranz. A arăta ceva în public (în mod ostentativ); a etala. – Fr. exhiber (lat. lit. exhibere).
9. [DN] EXHIBA vb. I. tr. A arăta, a etala (ostentativ) ceva; a se făli cu ceva. [< fr. exhiber, cf. lat. exhibere – a arăta].
10. [MDN '00] EXHIBA vb. tr. a arăta, a etala; a se făli cu ceva. (< fr. exhiber, lat. exhibere)
11. [Șăineanu, ed. VI] exibà v. 1. a arăta la judecată; 2. a scoate la iveală: a-și exiba pașaportul (= fr. exhiber).
12. [Scriban] *exhíb orĭ exíb și -éz, a -á v. tr. (fr. exhiber, it. esibire, d. lat. ex-hibére, a arăta, d. ex, afară, și habere, a avea. V. am, prohibez). Produc în justiție: a exiba un titlu autentic. Prezent, arăt: a exhiba pașaportu. Fig. Iron. Etalez, fac paradă de: îmĭ exhib știința.
13. [DOOM 3] exhiba (a ~) (livr.) vb., ind. prez. 1 sg. exhib, 3 exhibă; conj. prez. 1 sg. să exhib, 3 să exhibe
14. [DOOM 2] exhiba (a exhiba) (livr.) vb., ind. prez. 3 exhibă
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL