1. [MDA2] executat, ~ă [At: PONTBRIANT, D. / V: (înv) ese~ / P: eg-ze~ / Pl: ~ați, ~e / E: executa] 1 a (D. o mișcare, o acțiune etc.) Realizat. 2 a (D. un lucru, un obiect) Confecționat. 3 a Fabricat. 4 a Prelucrat. 5 a Efectuat. 6 a (D. o bucată muzicală) Interpretată. 7 a (D. un rol) Interpretat. 8 a (D. o piesă de teatru) Reprezentată. 9 a (D. un ordin, o obligație etc.) Adus la îndeplinire. 10 a (D. o hotărâre judecătorească) Adus la îndeplinire Si: (înv) executarisit (1). 11 a (D. bunurile materiale ale unui debitor) Sechestrat. 12 a (D. o datorie) Achitată. 13 a (Jur; d. o persoană) Care a fost silit să se achite de o datorie. 14 a (D. o sentință de condamnare la moarte) Adus la îndeplinire. 15-16 smf, a (Om) care a fost supus unei execuții. 17-18 smf, a (Pex) (Om) ucis. 19 a (D. exerciții de gimnastică sau balet) Făcut Cf executa (10-11).
2. [DEX '09] EXECUTA, execut, vb. I. 1. Tranz. A face, a confecționa, a fabrica, a prelucra, a efectua. 2. Refl. A face ceea ce i s-a spus. 3. Tranz. A face exerciții de gimnastică sau figuri de balet. ♦ A cânta o bucată muzicală la un instrument. 4. Tranz. A sili pe debitor să-și îndeplinească obligațiile. ♦ A aduce la îndeplinire o hotărâre judecătorească, un act al autorității, o măsură etc. ♦ Refl. A se supune, a da ascultare. ♦ A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea; a aduce la îndeplinire o hotărâre judecătorească de condamnare la moarte. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécuter.
3. [MDA2] executa [At: ȘINCAI, HR. III, 206/18 / Pl: eg-ze~ / V: (înv) ese~, eze~ / Pzi: execut și (îrg) ~tez / E: fr exécuter] 1 vt A face o mișcare, o acțiune etc. Si: a realiza, (îvr) a execui. 2 vt A face un lucru, un obiect etc. Si: a confecționa. 3 vt A fabrica. 4 vt A prelucra. 5 vt A efectua. 6 vr A face ce i s-a spus. 7 vt A interpreta o bucată muzicală. 8 vt A juca un rol într-o piesă de teatru. 9 vt (Pex) A reprezenta o piesă de teatru. 10-11 vt A face exerciții de gimnastică sau de balet. 12 vt A aduce la îndeplinire un ordin, o obligație, o rugăminte etc. 13 vt A aduce la îndeplinire o hotărâre judecătorească, un act al unei autorități etc. Si: (înv) a executarisi (1). 14 vt A sechestra bunurile materiale ale unui debitor Si: (îvr) a executarisi (2). 15 vr A se achita de o datorie. 16 vt A forța pe cineva să se achite de o datorie. 17 vr A se supune. 18 vt A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea. 19 vt A aduce la îndeplinire o sentință de condamnare la moarte. 20 vt (Pex) A ucide.
4. [CADE] * EXECUTA (-ut) I. vb. tr. 1 A pune în lucrare, a îndeplini, a aduce la îndeplinire, a împlini: ~ un proiect; ~ porunca cuiva ¶ 2 ⊕ A face după un plan, după un model: ~ un monument ¶ 3 🎼 A cînta: ~ o bucată de muzică ¶ 4 🎖️ ~ manevre, a face manevre ¶ 5 ⚖️ A face o poprire pe averea unui datornic spre a o vinde prin autoritatea judecătoarească ¶ 6 A aduce la îndeplinire osînda la moarte (împușcarea, spînzurarea, etc.) pronunțată de autoritatea judiciară: criminalul a fost executat în zori de zi. II. vb. refl. A se supune, a primi să facă un lucru ce este împotriva voinței sau intereselor sale [fr.].
5. [CADE] *EXECUTA (-ut) I. vb. tr. 1 A pune în lucrare, a îndeplini, a aduce la îndeplinire, a împlini: ~ un proiect; ~ porunca cuiva ¶ 2 ⊕ A face după un plan, după un model: ~ un monument ¶ 3 🎼 A cînta: ~ o bucată de muzică ¶ 4 🎖️ ~ manevre, a face manevre ¶ 5 ⚖️ A face o poprire pe averea unui datornic spre a o vinde prin autoritatea judecătorească ¶ 6 A aduce la îndeplinire osînda la moarte (împușcarea, spînzurarea, etc.) pronunțată de autoritatea judiciară: criminalul a fost executat în zori de zi. II. vb. refl. A se supune, a primi să facă un lucru ce este împotriva voinței sau intereselor sale [fr.].
6. [DEX '98] EXECUTA, execut, vb. I. 1. Tranz. A face, a confecționa, a fabrica, a prelucra, a efectua. 2. Refl. A face ceea ce i s-a spus. 3. Tranz. A face exerciții de gimnastică sau figuri de balet. ♦ A cânta o bucată muzicală. 4. Tranz. A sili pe debitor sa-și îndeplinească obligațiile. ♦ A aduce la îndeplinire o hotărâre judecătorească, un act al autorității, o măsură etc. ♦ Refl. A se supune, a da ascultare. ♦ A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea; a aduce la îndeplinire o hotărâre de condamnare la moarte. [Pr.: eg-ze-] – Din fr. exécuter.
7. [DLRLC] EXECUTA, execut, vb. I. 1. Tranz. A face, a confecționa, a fabrica. Uzina execută strunguri. ▭ Fotografie urîtă și naivă... executată într-un atelier ieftin. C. PETRESCU, A. 365. Painjenii își executau tăcuta și pacinica lor industrie. EMINESCU, N. 38. ♦ (Cu privire la legi, măsuri, ordine etc.) A aduce la îndeplinire, a realiza. Gospodăria colectivă se obligă să execute întocmai planurile de producție, însămînțări, prășitul, recoltatul, treieratul, dezmiriștitul, arăturile de toamnă și primăvară. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2672. ◊ Refl. pas. Ii pare rău că nu s-a putut executa planul nostru de petrecere. CARAGIALE, O. VII 35. 2. Refl. A se supune, a da ascultare. Îl conduse... la hotel, poruncind portarului să dea camera cea mai bună... Portarul se execută. C. PETRESCU, Î. II 133. ♦ (Glumeț) A da bani, a plăti. Imediat ce sosesc, mă execut cu 200 m[ărci]. CARAGIALE, O. VII 167. 3. Tranz. A face în fața unui public exerciții de gimnastică, figuri de balet etc. Copiii coreeni... au executat dansuri coreene, romînești și ucrainene. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 1/1. ♦ A cînta o bucată muzicală (din gură sau din instrumente) (Absol.) Muncitorii execută din creațiile lui Bach, Mozart,Beethoven, Ceaikovski. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, nr. 379, 1/5. 4. Tranz. A aduce la îndeplinire o hotîrîre judecătorească, un act al autorității sau o obligație. 5. Tranz. A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea. Peste două zile Bibescu nu va mai putea executa pe nimeni după capul lui. CAMIL PETRESCU, O. II 284.
8. [DLRM] EXECUTA, execut, vb. I. 1. Tranz. A face, a confecționa, a fabrica. 2. Refl. A se supune, a da ascultare. ♦ Tranz. (Glumeț) A face să dea bani, să plătească, să restituie. 3. Tranz. A face exerciții de gimnastică sau figuri de balet. ♦ A cînta o bucată muzicală. 4. Tranz. A aduce la îndeplinire o hotărîre judecătorească, un act al autorității, o măsură etc. ♦ A supune un condamnat la pedeapsa cu moartea. – Fr. exécuter.
9. [DN] EXECUTA vb. I. tr. 1. A face, a prelucra, a fabrica. 2. A pune în aplicare, a îndeplini (un ordin, un plan etc.). ♦ refl. A se supune. 3. A cînta o bucată muzicală; a dansa (un dans, un balet etc.). 4. A îndeplini o hotărîre judecătorească, un act de autoritate, o obligație. ♦ A duce la îndeplinire o sentință de condamnare la moarte. [Pron. eg-ze-, p. i. execut. / < fr. exécuter].
10. [MDN '00] EXECUTA vb. I. tr. 1. a face, a prelucra. 2. a pune în aplicare, a îndeplini (un ordin, un plan). 3. a interpreta o lucrare muzicală (un dans, un balet). 4. a îndeplini o hotărâre judecătorească, un act de autoritate, o obligație. ◊ a duce la îndeplinire o sentință de condamnare la moarte. II. refl. a se supune. (< fr. exécuter)
11. [Șăineanu, ed. VI] executà v. 1. a pune în lucrare, a aduce la îndeplinire: a executa o hotărîre; 2. a cânta: a executa o bucată de muzică; 3. a vinde judecătorește averea cuiva: a executa un debitor; 4. a face să peară: a executa pe un condamnat.
12. [Scriban] *execút, a -á v. tr. (fr. exécuter, d. lat. éx-sequi, ex-secútus sum, a urmări pînă la capăt). Împlinesc, realizez: a executa o hotărîre. Fac: a executa o statuă. Cînt: a executa un cîntec. Execut un condamnat la moarte, îl omor. Execut un debitor, îĭ vînd averea conform hotărîriĭ tribunaluluĭ. V. refl. Fac ceĭa ce mi se impune: ți-s dator: decĭ mă execut (plătesc). – Ob. -egz- (după fr.)
13. [DOOM 3] executa (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 1 sg. execut, 2 sg. execuți, 3 execută; conj. prez. 1 sg. să execut, 3 să execute
14. [DOOM 2] executa (a ~) [x pron. gz] vb., ind. prez. 3 execută
15. [MDO] executa (pr. gz)
16. [IVO-III] execut.
17. [Argou] A EXECUTA O CONDAMNARE PENALĂ a se exila, a face pușcăria cu berilă, a fi în postul mare, a intra în postul cel mare, a merge la reciclare, a sta la naftalină.
18. [Argou] executa, execut v. t. (intl.) a fura (pe cineva)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL