1. [DEX '09] EXCRETOR, -OARE, excretori, -oare, adj. Care se referă la excreție. Canal excretor. Glandă excretoare. Aparat excretor. – Din fr. excréteur.
2. [MDA2] excretor, ~oare a [At: PROT. – POP., N. D. / Pl: ~i, ~e / E: fr excréteur] 1 Care se referă la excreție (1) Si: (îvr) excretiv (1), excretoriu (1). 2 Care servește la excreție (1) Si: (îvr) excretiv (2), excretoriu (2). 3 Care aparține excreției (1) Si: (îvr) excretiv (3), excretoriu (3).
3. [DLRLC] EXCRETOR, -OARE, excretori, -oare, adj. (Fiziol.; mai ales în expr.) Aparat excretor = aparat prin care se elimină din organism unele dintre substanțele devenite inutile sau vătămătoare.
4. [DLRM] EXCRETOR, excretoare, adj. n. (În expr.) Aparat (sau canal) excretor = aparat prin care se elimină din organism unele dintre substanțele devenite inutile sau vătămătoare. – După fr. excréteur.
5. [DN] EXCRETOR, -OARE adj. Aparat excretor = aparat prin care se face excreția. [< fr. excréteur].
6. [MDN '00] EXCRETOR, -OARE adj. care se referă la excreție. (< fr. excréteur)
7. [Șăineanu, ed. VI] excretoriu a. ce servă la excrețiuni: organe excretorii.
8. [DOOM 3] excretor adj. m., pl. excretori; f. sg. și pl. excretoare
9. [DOOM 2] excretor adj. m., pl. excretori; f. sg. și pl. excretoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL