1. [DEX '09] EXCLUDE, exclud, vb. III. Tranz. A înlătura, a da afară, a elimina, a îndepărta, a excepta. ♦ Refl. recipr. (Despre două elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, contrare. – Din lat. excludere.
2. [MDA2] exclude [At: (a. 1632) PAIMAITESCU, O.Ț. 187 / V: (îvr) eschiu~, esc~ / P: ex-clu~ / Pzi: exclud / E: lat excludere] 1 vt A înlătura pe cineva dintr-un loc (organizație, școală etc.) în care era admis la început. 2 vt A îndepărta. 3 vt A nu admite Si: a interzice. 4 vtr (D. două elemente) A (se) respinge. 5 vt A excepta.
3. [CADE] * EXCLUDE (-ud) vb. tr. 1 A da afară dintr’o adunare, dintr’o societate, etc. ¶ 2 A nu primi, a scoate, a depărta pe cineva de a lua parte la ceva: colegul meu a fost exclus din examen (VLAH.) ¶ 3 A fi incompatibil, a nu se potrivi cu: calitatea de advocat nu exclude pe aceea de profesor [lat.].
4. [CADE] *EXCLUDE (-ud) vb. tr. 1 A da afară dintr’o adunare, dintr’o societate, etc. ¶ 2 A nu primi, a scoate, a depărta pe cineva de a lua parte la ceva: colegul meu a fost exclus din examen VLAH. ¶ 3 A fi incompatibil, a nu se potrivi cu: calitatea de advocat nu exclude pe aceea de profesor [lat.].
5. [DLRLC] EXCLUDE, exclud, vb. III. Tranz. A înlătura, a elimina, a îndepărta, a nu admite. Sistemul de educație sovietic exclude cu desăvîrșire propagarea urii între oameni, a șovinismului și a obscurantismului. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 9-10, 49.
6. [DLRM] EXCLUDE, exclud, vb. III. Tranz. A înlătura, a elimina, a îndepărta. – Lat. lit. excludere (fr. exclure).
7. [DN] EXCLUDE vb. III. tr. A da afară, a înlătura; a elimina, a nu admite. ♦ (Refl.; despre două elemente) A se respinge ca fiind incompatibile, nepotrivite, contrare. [Pron. ecs-clu-, p. i. exclud, var. esclude vb. III. / < lat. excludere].
8. [MDN '00] EXCLUDE vb. I. tr. a da afară, a elimina, a nu admite. II. refl. (despre două elemente) a se respinge ca fiind incompatibile, contrare. (< lat. excluder)
9. [Șăineanu, ed. VI] exclude v. 1. a da afară dintr’o societate; 2. a respinge, a nu admite; 3. a fi incompatibil.
10. [MDA2] eschide v vz exclude
11. [MDA2] eschiude v vz exclude
12. [MDA2] esclude v vz exclude
13. [DN] ESCLUDE vb. III. v. exclude.
14. [Scriban] *exclúd, -clús, a -clúde v. tr. (lat. ex-clúdo, -clúdere. V. con-clud, des-chid). Daŭ afară, expulsez: a exclude pe cine-va dintr’o societate, un articul dintr’o lege. Fig. Nu pot sta la un loc cu: bunătatea exclude avariția. V. refl. Bunătatea și avariția îs doŭă lucrurĭ care se exclud.
15. [DOOM 3] exclude (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exclud, 2 sg. excluzi, 3 sg. exclude; conj. prez. 1 sg. să exclud, 3 să excludă; ger. excluzând; part. exclus
16. [DOOM 2] exclude (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. exclud; ger. excluzând; part. exclus
17. [IVO-III] exclud.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL