1. [DEX '09] EXCLAMAȚIE, exclamații, s. f. Cuvânt, propoziție sau frază rostite cu un ton ridicat (și prelungit), pentru a exprima o stare afectivă puternică; strigăt, exclamare. – Din fr. exclamation, lat. exclamatio.
2. [MDA2] exclamație sf [At: CR (1829), 2381/16 / V: (înv) esc~, esclamațiune, ~țiune, (îvr) exla~ / P: ex-cla~ / Pl: ~ii / E: fr exclamation, lat exclamatio, -onis] 1 Exclamare (1). 2 Cuvânt, propoziție, frază rostite pe un ton ridicat (și prelungit), pentru a exprima o stare afectivă puternică Si: exclamare (2). 3 (Rar; îs) Semn (sau, înv, punct) de ~ Semnul exclamării (3).
3. [DLRLC] EXCLAMAȚIE, exclamații, s. f. Cuvînt, propoziție sau frază rostite cu o anumită intonație pentru a exprima o stare afectivă puternică. V. strigăt. După primele exclamații de surprindere, oprindu-se în loc, începură să-și dea amănunte unul despre altul. CAMIL PETRESCU, N. 32.
4. [DLRM] EXCLAMAȚIE, exclamații, s. f. Cuvînt, propoziție sau frază rostite cu un ton ridicat (și prelungit), pentru a exprima o stare afectivă puternică. – Fr. exclamation (lat. lit. exclamatio, -onis).
5. [DN] EXCLAMAȚIE s.f. Cuvînt, propoziție sau frază rostită într-un anumit fel, cu o anumită modulație, prin care se exteriorizează o emoție, un sentiment; strigăt. [Gen. -iei, var. exclamațiune s.f. / cf. fr. exclamation, lat. exclamatio].
6. [MDN '00] EXCLAMAȚIE s. f. 1. cuvânt, propoziție, frază rostite cu o anumită modulație a vocii, prin care se exteriorizează o emoție, un sentiment; strigăt. 2. figură de stil prin care autorul exprimă, cu autorul unei exclamații (1), un sentiment puternic. (< fr. exclamation, lat. exclamatio)
7. [MDA2] esclamație sf vz exclamație
8. [MDA2] esclamațiune sf vz exclamație
9. [MDA2] exclamațiune sf vz exclamație
10. [MDA2] exlamație sf vz exclamație
11. [CADE] * EXCLAMAȚIUNE, EXCLAMAȚIE sf. 1 Strigăt de bucurie, de mirare, de indignare, etc.: în larma aceasta... de exclamații, care-mi dau uneori impresia că mă găsesc într’o casă de nebuni (VLAH.) ¶ 2 📖 Punct de ~, semnul de punctuație! întrebuințat după o exclamație sau la sfîrșitul unei propozițiuni exclamative [fr.].
12. [CADE] *EXCLAMAȚIUNE, EXCLAMAȚIE sf. 1 Strigăt de bucurie, de mirare, de indignare, etc.: în larma aceasta... de exclamații, care-mi dau uneori impresia că mă găsesc într’o casă de nebuni VLAH. ¶ 2 📖 Punct de ~, semnul de punctuație! întrebuințat după o exclamație sau la sfîrșitul unei propozițiuni exclamative [fr.].
13. [DN] EXCLAMAȚIUNE s.f. v. exclamație.
14. [Șăineanu, ed. VI] exclamați(un)e f. strigăt de bucurie, de mirare, de surprindere: punct de exclamație, semnul acesta !
15. [Scriban] *exclamațiúne f. (lat. exclamátio, -ónis). Acțiunea de a exclama. Strigăt de bucurie, durere ș. a. Ret. O figură pin care exclamĭ, ca: O timpuri! O moravuri! (V. retorică). Semn de exclamațiune, semnu grafic care arată strigarea, compus dintr’un accent și un punct (!). – Și -áție și -áre.
16. [DOOM 3] exclamație (desp. -ți-e) s. f., art. exclamația (desp. -ți-a), g.-d. art. exclamației; pl. exclamații, art. exclamațiile (desp. -ți-i-)
17. [DOOM 2] exclamație (-ți-e) s. f., art. exclamația (-ți-a), g.-d. art. exclamației; pl. exclamații, art. exclamațiile (-ți-i-)
18. [MDO] exclamație
19. [DTL] EXCLAMAȚIE s. f. (cf. fr. exclamation, lat. exclamatio): cuvânt, propoziție sau frază rostită cu o anumită modulație a vocii, prin care se exteriorizează o emoție, un sentiment.
20. [DFS] exclamație (fr. exclamation „manifestare bruscă și puternică a vocii”), figură care constă dintr-un enunț, în proză sau versuri, prin care se exprimă un puternic sentiment de surpriză, de mânie, de bucurie etc. (I).
21. [MDTL] EXCLAMAȚIE (< fr. exclamation < lat. exclamatio < vb. exclamare, a striga) Procedeu stilistic caracteristic prin exprimarea unui puternic sentiment prin expresii exclamative sau interjecții. Exclamația poate avea adesea o nuanță de ironie (O, te-ador, progenitură de origine romană. Scrisoarea III de M. Eminescu), sau de patetic (O tempora! O, mores!; O, timpuri! O, moravuri! – exclamație prin care Cicero, în Catilinare, exprimă amara lui decepție cu privire la epoca sa și moravurile acesteia).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL