1. [DEX '09] EXAGERAȚIE, exagerații, s. f. (Rar) Exagerare. – Din fr. exagération, lat. exaggeratio.
2. [MDA2] exagerație sf [At: NEGULICI / V: (înv) esa~, esagerațiune, esagerăciune, ~iune, eza~ / Pl: ~ii / E: fr exagération, lat exageratio, -onis] (Rar) 1-3 Exagerare (1-3). 4 Intensificare. 5-9 Exagerare (5-9). 10 Exces (1).
3. [DLRLC] EXAGERAȚIE, exagerații, s. f. (Neobișnuit) Exagerare. Trecînd peste exagerațiile lui... ne oprim asupra unui singur caz. IBRĂILEANU, SP. CR. 222.
4. [DLRM] EXAGERAȚIE, exagerații, s. f. (Rar) Exagerare. – Fr. exagération (lat. lit. exaggeratio, -onis).
5. [DN] EXAGERAȚIE s.f. (Liv.) Exagerare, întrecere a măsurii. [Gen. -iei, var. esagerațiune, exagerațiune s.f. / cf. fr. exagération, lat. exaggeratio].
6. [MDN '00] EXAGERAȚIE s. f. exagerare. (< fr. exagération, lat. exageratio)
7. [MDA2] esagerație sf vz exagerație
8. [MDA2] esagerațiune sf vz exagerație
9. [MDA2] esagerăciune sf vz exagerație
10. [MDA2] exagerațiune sf vz exagerație
11. [MDA2] ezagerație sf vz exagerație
12. [CADE] * EXAGERAȚIUNE, EXAGERAȚIE, EXAGERARE sf. Faptul de a exagera; rezultatul acestei acțiuni; defăimare sau lauda peste măsură [fr.].
13. [CADE] *EXAGERAȚIUNE, EXAGERAȚIE, EXAGERARE sf. Faptul de a exagera; rezultatul acestei acțiuni; defăimare sau laudă peste măsură [fr.].
14. [DN] ESAGERAȚIUNE s.f. v. exagerație.
15. [DN] EXAGERAȚIUNE s.f. v. exagerație.
16. [Șăineanu, ed. VI] exagerați(un)e f. acțiunea de a exagera și rezultatul ei.
17. [Scriban] *exagerațiúne f. (lat. exaggerátio, -ónis). Acțiunea de a exagera, iperbolă: a spune c’aĭ vărsat rîurĭ de lacrimĭ e o exagerațiune. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
18. [DOOM 3] exagerație (rar) (desp. -ți-e) s. f., art. exagerația (desp. -ți-a), g.-d. art. exagerației; pl. exagerații, art. exagerațiile (desp. -ți-i-)
19. [DOOM 2] exagerație (rar) (-ți-e) s. f., art. exagerația (-ți-a), g.-d. art. exagerației; pl. exagerații, art. exagerațiile (-ți-i-)
20. [MDO] exagerație
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL