1. [DEX '09] EUHEMERISM s. n. Doctrina lui Euhemeros (sec. IV-III î. H.), potrivit căreia zeii nu sunt decât oameni de seamă divinizați. [Pr.: e-u-. – Var.: evhemerism s. n.] – Din fr. évhémérisme.
2. [MDA2] euhemerism sn [At: LM / V: (înv) evh~, eve~ / P: e-u-he~ / E: fr évhémérisme] Doctrina lui Euhemeros (sec. IV-III î.e.n.), după care zeii nu sunt decât oameni de seamă divinizați.
3. [DEX '98] EUHEMERISM s. n. Doctrina lui Euhemeros (sec. IV-III î.e.n.), potrivit căreia zeii nu sunt decât oameni de seamă divinizați. [Pr.: e-u-. – Var.: evhemerism s. n.] – Din fr. évhémérisme.
4. [MDN '00] EUHEMERISM s. n. doctrina lui Euhemeros, potrivit căreia divinitățile nu sunt decât o creație a spiritului uman, oameni divinizați. (< fr. évhémérisme)
5. [DEX '09] EVHEMERISM s. n. v. euhemerism.
6. [MDA2] evemerism sn vz euhemerism
7. [MDA2] evhemerism sn vz euhemerism
8. [DN] EVHEMERISM s.n. (Lit.) Doctrină potrivit căreia personajele mitologice ar fi oameni divinizați fie de frica, fie de admirația popoarelor. [< fr. évhémérisme, cf. Evhemer – filozof grec din antichitate].
9. [Șăineanu, ed. VI] evhemerism n. V. Evhemer.
10. [Scriban] *evemerízm n. Doctrina luĭ Evemer, filosof Grec (sec. IV în ainte de Hristos), după care zeiĭ mitologiiĭ ar fi oamenĭ divinizațĭ.
11. [DOOM 3] euhemerism (desp. e-u-) s. n.
12. [DOOM 2] euhemerism (e-u-) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL