1. [DEX '09] EVAPORAȚIE s. f. (Fiz.) Evaporare. – Din fr. évaporation.
2. [MDA2] evaporație sf [At: ELEM. G. 101/1 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: fr évaporation, lat evaporatio] 1-3 Evaporare (1-3). 4 (Ccr) Vapori. 5 Eliminare sub formă de vapori a lichidului unui corp Si: emanație.
3. [DN] EVAPORAȚIE s.f. Evaporare. [< fr. évaporation].
4. [MDN '00] EVAPORAȚIE s. f. evaporare. (< fr. évaporation)
5. [DCR2] evaporație s. f. (tehn.) Evaporare ◊ „Zilnic, specialiștii de la I.E.L.I.F. Brăila determină, la punctele de avertizare, stadiul evaporației apei din sol pentru a stabili programele de udări.” R.l. 18 VII 77 p. 3 (din fr. évaporation; DN3)
6. [MDA2] evaporațiune sf vz evaporație
7. [CADE] *EVAPORAȚIUNE, EVAPORAȚIE sf. 📻 Faptul de a (se) evapora, prefacerea unui lichid în aburi și împrăștierea lui în aer [fr.].
8. [CADE] * EVAPORAȚIUNE, EVAPORAȚIE sf. 📻 Faptul de a (se) evapora, prefacerea unui lichid în aburi și împrăștierea lui în aer [fr.].
9. [Șăineanu, ed. VI] evaporați(un)e f. prefacerea lichidelor în vapori: evaporațiunea apei produce nori.
10. [Scriban] *evaporațiúne f. (lat. e-vaporátio, -ónis). Prefacerea unuĭ lichid în abur. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL