Definiție și ce înseamnă etajeră

1. [DEX '09] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată dintr-unul sau din mai multe rafturi suprapuse, pe care se așază cărți sau diferite obiecte. – Din fr. étagère.

2. [MDA2] etajeră sf [At: AR (1846) / V: (înv) ~ageră / Pl: ~re / E: fr étagère] 1 Mobilă formată dintr-unul sau mai multe rafturi suprapuse, pe care se așază cărți sau diverse obiecte. 2 Poliță fixată orizontal pe perete care servește la susținerea unor obiecte. 3 (Teh) Dispozitiv la aparatul de proiecție, care permite remedierea decadrajelor survenite în timpul funcționării.

3. [CADE] * ETAJERĂ (pl. -re) sf. Mobilă compusă din tăblie sau rafturi suprapuse (🖼 2001): într’un colț o ~ cu cărți, la mijloc o masă ovală (VLAH.) [fr.].

4. [CADE] *ETAJERĂ (pl. -re) sf. Mobilă compusă din tăblițe sau rafturi suprapuse (🖼 2001): într’un colț o ~ cu cărți, la mijloc o masă ovală VLAH. [fr.].

5. [DLRLC] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă (uneori fixată în perete) formată din unul sau mai multe rafturi suprapuse, pe care se așază de obicei cărți; poliță pentru așezat diferite obiecte. Era în perete o etajeră cu cărți. PAS, Z. I 68. Începu să se plimbe prin odaie, privind în neștire la lucrurile grămădite pe etajere. SADOVEANU, M. 112. [Seara, cearșafurile] se fac pachețele frumoase pe etajera dormitorului, pentru ca la inspecție să fie găsite curate. SAHIA, N. 114.

6. [DLRM] ETAJERĂ, etajere, s. f. Mobilă formată din unul sau mai multe rafturi suprapuse pe care se așază cărți sau diferite obiecte. – Fr. étagère.

7. [DN] ETAJERĂ s.f. Mobilă compusă din mai multe rafturi care se suprapun și pe care se țin mai ales cărți. [< fr. étagère].

8. [MDN '00] ETAJERĂ s. f. mobilă compusă din mai multe rafturi care se suprapune și pe care se țin mai ales cărți. (< fr. étagère)

9. [Șăineanu, ed. VI] etajeră f. mobilă garnisită cu tăblițe suprapuse.

10. [Scriban] *etajéră f., pl. e (fr. étagère). Mobilă compusă din maĭ multe polițe și întrebuințată la ținut cărțĭ, pahare și alte lucrurĭ micĭ.

11. [MDA2] etageră sf vz etajeră

12. [DOOM 3] etajeră s. f., g.-d. art. etajerei; pl. etajere

13. [DOOM 2] etajeră s. f., g.-d. art. etajerei; pl. etajere

14. [IVO-III] etajeră, -re.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ET CETERA loc. adv. (Arată că enumerarea ar putea fi continuată) Și […]
1. [DEX '09] ETAJA, etajez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) așeza în rânduri […]
1. [DEX '09] ETAJARE, etajări, s. f. Acțiunea de a (se) etaja și rezultatul ei. […]
1. [DEX '09] ETAJAT, -Ă, etajați, -te, adj. (Despre clădiri) Cu etaje. – V. etaja. […]
1. [DEX '09] ETALAJ, etalaje, s. n. 1. Etalare. 2. Partea inferioară, în formă de […]
[MDN '00] ETALAJIST, -Ă s. m. f. 1. cel care expune mărfuri pentru public; vânzător […]
1. [DEX '09] ETALARE, etalări, s. f. Acțiunea de a etala și rezultatul ei; etalaj […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro