Definiție și ce înseamnă escadră

1. [DEX '09] ESCADRĂ, escadre, s. f. Mare unitate de nave de luptă a forțelor maritime militare. ♦ Mare unitate militară de aviație. – Din fr. escadre.

2. [MDA2] escadră sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (înv) scadră, (îvr) scuadră / Pl: ~re / E: fr escadre] 1 Unitate importantă a forțelor maritime militare. 2 (Îvr; îf scadră, scuadră) Subunitate militară. 3 Unitate importantă de aviație militară.

3. [CADE] * ESCADRĂ (pl. -dre) sf. ⛵ Mai multe vase de războiu puse sub comanda unui singur șef [fr.].

4. [CADE] *ESCADRĂ (pl. -dre) sf. ⛵ Mai multe vase de războiu puse sub comanda unui singur șef [fr.].

5. [DLRLC] ESCADRĂ, escadre, s. f. Mare unitate de nave de luptă. De patru zile și patru nopți se învîrtea escadra în jurul Insulei Șerpilor. BART, E. 117.

6. [DLRM] ESCADRĂ, escadre, s. f. Mare unitate de nave de luptă. – Fr. escadre.

7. [DN] ESCADRĂ s.f. 1. Mare unitate navală de război, care este comandată de un viceamiral. 2. Mare unitate militară de aviație, comandată de un general. [< fr. escadre, cf. it. squadra – grup de patru corăbii].

8. [MDN '00] ESCADRĂ s. f. 1. mare unitate navală de luptă, compusă din portavioane, crucișătoare, nave purtătoare de rachete etc. ◊ grupare navală din 4-8 nave de același tip. 2. mare unitate militară de aviație. (< fr. escadre)

9. [Șăineanu, ed. VI] escadră f. număr de corăbii sub aceeaș căpetenie.

10. [Scriban] *escádră f., pl. e (fr. escadre, d. it. squadra, grupă de cel puțin patru corăbiĭ, [quatro, patru]). Diviziune saŭ subdiviziune a uneĭ flote (fluviale, maritime saŭ aeriene).

11. [MDA2] scadră sf vz escadră

12. [DOOM 3] escadră (desp. -ca-dră) s. f., g.-d. art. escadrei; pl. escadre

13. [DOOM 2] escadră (-ca-dră) s. f., g.-d. art. escadrei; pl. escadre

14. [GTA] ESCADRĂ unitate militară de aviație cu aeronave de același tip, comandată de regulă de un general.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] EXTRAMARITAL, -Ă, extramaritali, -e, adj. (Livr.) Extraconjugal. – Din engl. extramarital. 2. […]
1. [DN] EXTRAMUNDAN, -Ă adj. (Liv.) Din afara lumii. [< germ. extramundan]. 2. [MDN '00] […]
1. [DN] EXTRANATURAL, -Ă adj. (Liv.) Din afara legilor naturii. [Cf. it. extranaturale]. 2. [MDN […]
[MDN '00] EXTRANAȚIONAL, -Ă adj. exterior țării, națiunii. (< fr. extranational) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] EXTRANEITATE s. f. 1. Caracter străin al unui element cuprins într-un raport […]
1. [DEX '09] EXTRANEU, -EE, extranei, -ee, adj. (Livr.) Din afară, străin. – Din lat. […]
1. [DEX '09] EXTRANUCLEAR, -Ă, extranucleari, -e, adj. (Biol.) Care este localizat în afara nucleului, […]
[DN] EXTRAORDINARITATE s.f. (Liv.) Însușirea a ceea ce este extraordinar. [Cf. it. estraordinarietà]. Sursă: DEX […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro