1. [DEX '09] ERONAT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat, incorect (1). – Din fr. erroné.
2. [MDA2] eronat, ~ă a [At: RUSSO, S. 162 / Pl: ~ați, ~e / E: fr erroné] 1 Care este contrar adevărului. 2 Bazat pe o înțelegere greșită a faptelor, a lucrurilor sau pe o interpretare inexactă a unei lucrări, a unui fapt.
3. [CADE] * ERONAT adj. Greșit, care conține greșeli [fr. erroné].
4. [CADE] *ERONAT adj. Greșit, care conține greșeli [fr. erroné].
5. [DLRLC] ERONAT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat. L-a rugat să-i scrie pentru a rectifica o dată eronată dintr-un roman istoric. C. PETRESCU, O. P. II 190. Ceea ce nu se prețuiește în Moldova... sînt sistemele pedantice și eronate, anahronismele care se impun în numele științei. RUSSO, S. 162.
6. [DLRM] ERONAT, -Ă, eronați, -te, adj. Greșit, inexact, neadevărat. – După fr. erroné.
7. [DN] ERONAT, -Ă adj. Greșit, inexact. [Cf. fr. erroné].
8. [MDN '00] ERONAT, -Ă adj. greșit, inexact. (< fr. erroné)
9. [Șăineanu, ed. VI] eronat a. ce conține erori, greșit.
10. [Scriban] *eronát, -ă adj. (cuv. greșit format d. fr. erroné, it. erróneo, d. lat. erróneus, vagabond. Cp. cu cutanat). Barb. Greșit, cu erorĭ: propozițiune eronată.
11. [DOOM 3] eronat adj. m., pl. eronați; f. eronată, pl. eronate
12. [DOOM 2] eronat adj. m., pl. eronați; f. eronată, pl. eronate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL