Definiție și ce înseamnă eradicat

1. [MDA2] eradicat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: eradica] 1-4 (Nob) Eradicare (1-4).

2. [MDA2] eradicat2, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: eradica] 1 (Liv; d. plante, arbori) Dezrădăcinat. 2 (D. boli, epidemii) Înlăturat complet. 3 (D. cauzele unui proces patologic) Înlăturat complet Si: (îvp) stârpit. 4 (D. stări de lucruri, manifestări sociale) Făcut să dispară Si: eliminat, extirpat, lichidat, suprimat.

3. [DEX '09] ERADICA, eradichez, vb. I. Tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desființa. [Prez. ind. și: eradic] – Din lat., it. eradicare.

4. [MDA2] eradica vt [At: LM / Pzi: eradic / E: it eradicare, lat eradicare] 1 (C. i. plante, mai ales arbori) A dezrădăcina. 2 (C. i. boli infecțioase, contagioase sau epidemii) A face să dispară. 3 A înlătura complet cauzele care provoacă apariția unui proces patologic Si: (îvp) a stârpi. 4 (C. i. stări de lucruri, manifestări sociale etc.) A face să dispară complet Si: a elimina, a lichida, a suprima.

5. [DEX '98] ERADICA, eradic, vb. I. Tranz. A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; p. ext. a stârpi, a desființa. – Din lat., it. eradicare.

6. [DN] ERADICA vb. I. tr. (Latinism) A smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stîrpi, a desființa, a extirpa. [P.i. eradic. / < lat., it. eradicare].

7. [MDN '00] ERADICA vb. tr. a smulge din rădăcini, a dezrădăcina; (p. ext.) a stârpi, a desființa, a extirpa. (< lat., it. eradicare, fr. éradiquer)

8. [DOOM 3] eradica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. eradichez, 3 eradichează; conj. prez. 1 sg. să eradichez, 3 să eradicheze

9. [DOOM 2] eradica (a ~) vb., ind. prez. 3 eradichează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] EPARHIE, eparhii, s. f. Unitate teritorială bisericească, condusă de un episcop; episcopie, […]
1. [MDA2] eparhiot, ~ă [At: (a. 1784) N. A. BOGDAN, C. M. 71 / S […]
1. [DEX '09] EPARVEN, eparvene, s. n. Tumoare osoasă care se formează uneori pe partea […]
1. [DEX '09] EPATANT, -Ă, epatanți, -te, adj. Care epatează; uluitor, uimitor. – Din fr. […]
1. [DEX '09] EPATARE, epatări, s. f. Acțiunea de a epata și rezultatul ei; uluire, […]
1. [DEX '09] EPATA, epatez, vb. I. Tranz. A uimi, a impresiona prin purtare, atitudine […]
[Scriban] *epátic, -ă adj. (vgr. ῾epatikós, d. ῾êpar, ῾épatos, ficat). Anat. Al ficatuluĭ: canalu epatic. […]
[DTM] epechema (apechema) v. formulă (1, 3). Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
Copyright 2026 © Explicativ.ro