1. [DEX '09] ENEODĂ, eneode, s. f. Tub electronic cu nouă electrozi, utilizat în radioreceptoarele cu modulație de frecvență. [Pr.: -ne-o-] – Din fr. ennéode.
2. [MDA2] eneodă sf [At: LTR2 / P: e-ne-o-dă / Pl: ~de / E: ger Enneode] Tub electronic cu nouă electrozi care îndeplinește funcția de limitator și de discriminator în radioreceptoarele cu modulație de frecvență.
3. [DN] ENEODĂ s.f. (Electr.) Tub electronic cu nouă electrozi. [Pron. -ne-o-. / < fr. ennéode].
4. [MDN '00] ENEODĂ s. f. tub electronic cu nouă electrozi. (< fr. ennéode)
5. [DOOM 3] eneodă (tub electronic) (desp. -ne-o-) s. f., g.-d. art. eneodei; pl. eneode
6. [DOOM 2] eneodă (tub electronic) (-ne-o-) s. f., g.-d. art. eneodei; pl. eneode
7. [DETS] ENE-, v. ENEA-. □ ~acant (v. -acant), adj., care are nouă spini; ~andru (v. -andru), adj., prevăzut cu nouă stamine; ~aploid (v. haplo-, v. -id), adj., s. n., (organism) ale cărui celule somatice au nouă seturi de cromozomi; ~odă (v. odă), s. f., tub electronic cu nouă electrozi.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL