1. [DCR2] endorfină s. f. (biol.) ◊ „Aproape concomitent, oameni de știință din München (R.F.G.), Palo Alto (S.U.A.) și Aberdeen (Marea Britanie) au izolat din creierul șobolanilor și porcilor un număr de substanțe analgezice, denumite endorfine.” Sc. 19 X 77 p. 5. ◊ „Dr. G. își consacră aproape în exclusivitate lucrările endorfinelor și enkefalinelor.” Sc. 19 I 78 p. 5; v; și 22 XII 79 p. 5, R.l. 16 XII 81 p. 6 (din fr. endorphine; DTN 1977)
2. [DCR2] beta-endorfină s. f. 1976 (med.) Tip de hormon cerebral v. protidic, supermorfină [și betta-andorfină] //din beta + endorfină//
3. [DOOM 3] +endorfină s. f., g.-d. art. endorfinei; pl. endorfine
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL