1. [DEX '09] EMOTIVITATE s. f. Faptul de a se emoționa ușor; stare emotivă; însușirea de a fi emotiv; impresionabilitate. – Din fr. émotivité.
2. [MDA2] emotivitate sf [At: LM / Pl: ~tăți / E: fr émotivité] 1 Stare emotivă. 2 Impresionabilitate. 3 Sensibilitate.
3. [CADE] *EMOTIVITATE sf. Predispoziție de a se emoționa de cel mai mic lucru [fr.].
4. [CADE] * EMOTIVITATE sf. Predispoziție de a se emoționa de cel mai mic lucru [fr.].
5. [DLRLC] EMOTIVITATE s. f. Faptul de a se emoționa ușor; stare emotivă; însușirea de a fi emotiv. Emotivitate exagerată.
6. [DLRM] EMOTIVITATE s. f. Faptul de a se emoționa ușor; stare emoțivă; însușirea de a fi emotiv. – După fr. émotivité.
7. [DN] EMOTIVITATE s.f. Stare emotivă; însușirea de a fi emotiv. [Cf. fr. émotivité].
8. [MDN '00] EMOTIVITATE s. f. 1. însușirea de a fi emotiv; gradul de reactivitate a cuiva la factorii emotivi. 2. reacție emotivă exagerată. (< fr. émotivité)
9. [DOOM 3] !emotivitate s. f., g.-d. art. emotivității; pl. emotivități
10. [DOOM 2] emotivitate s. f., g.-d. art. emotivității
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL