Definiție și ce înseamnă emfatic

1. [DEX '09] EMFATIC, -Ă, emfatici, -ce, adj. (Adesea adverbial) Plin de emfază; nenatural, pretențios, bombastic, umflat. – Din fr. emphatique.

2. [MDA2] emfatic, ~ă a [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: (îvr) ~astic, ~tec, (rar) enf~ / S și: (înv) emphatic / A: (înv) emfatic / Pl: ~ici, ~e / E: fr emphatique, lat emphaticus] 1 (D. oameni sau manifestările, atitudinile lor etc.) Plin de emfază (1). 2 Nenatural. 3 Melodramatic. 4 Retoric.

3. [CADE] * EMFATIC adj. 1 Plin de emfază: ton ~ ¶ 2 Sens ~, care dă mai multă tărie, mai multă măreție înțelesului cuvîntului [fr.].

4. [CADE] *EMFATIC adj. 1 Plin de emfază: ton ~ ¶ 2 Sens ~, care dă mai multă tărie, mai multă măreție înțelesului cuvîntului [fr.].

5. [DLRLC] EMFATIC, -Ă, emfatici, -e, adj. Plin de emfază; pretențios, bombastic, nenatural, umflat. Stil emfatic. ▭ Bine-ai venit, tinere!... zise Miron Iuga... înăbușind răspunsul emfatic pe care Titu și-l pregătise încă din tren. REBREANU, R. I 81. ◊ (Adverbial) Vorbește emfatic.

6. [DLRM] EMFATIC, -Ă, emfatici, -e, adj. (Adesea adverbial) Plin de emfază; nenatural, pretențios, bombastic. – Fr. emphatique (< gr.).

7. [DN] EMFATIC, -Ă adj. Plin de emfază; pretențios, umflat, bombastic. [< fr. emphatique].

8. [MDN '00] EMFATIC, -Ă adj. (și adv.) plin de emfază; nenatural, bombastic. (< fr. emphatique)

9. [Șăineanu, ed. VI] emfatic a. cu emfază: ton emfatic.

10. [MDA2] emfastic, ~ă a vz emfatic

11. [MDA2] emfatec, ~ă a vz emfatic

12. [MDA2] enfatic, ~ă a vz emfatic

13. [Scriban] *enfátic, -ă adj. (vgr. em-phatikós). Care are enfază: ton enfatic. Adv. Cu enfază.

14. [DOOM 3] emfatic adj. m., pl. emfatici; f. emfatică, pl. emfatice

15. [DOOM 2] emfatic adj. m., pl. emfatici; f. emfatică, pl. emfatice

16. [DTL] EMFATIC, -Ă adj. (< fr. emphatique): în sintagmele scriere emfatică, stil emfatic și vorbire emfatică (v.).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] EMASCULA, emasculez, vb. I. Tranz. (Rar) A castra. ♦ Tranz. și refl. […]
1. [MDA2] emasculare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~lări / E: emascula] 1 Castrare. 2 […]
1. [MDA2] emasculat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: emascula] Emasculare (1). […]
1. [DEX '09] EMASCULAȚIE, emasculații, s. f. (Rar) Castrare. ♦ Impotență. – Din fr. émasculation. […]
[Scriban] *ematítă f., pl. e (vgr. aimatites, [subînț. lithos, peatră], d. ῾aîma, sînge. V. matostat). […]
[D.Religios] Emaus, sat departe de Ierusalim, la c. 60 de stadii, pe drumul căruia Iisus […]
1. [DEX '09] EMBARGO, embargouri, s. n. 1. Interzicere de către un stat a exportului […]
[DCR2] embargonaut s. m. (formație glumeață) Contrabandist (cu benzină) din perioada embargoului asupra Iugoslaviei ◊ […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro