1. [DEX '09] EMBATICAR, -Ă, embaticari, -e, s. m. și f. (Înv.) Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. – Embatic + suf. -ar.
2. [MDA2] embaticar, ~ă [At: AR (1829), 38 2/45 / Pl: ~i, ~e / E: embatic + -ar] (Grî; iuz) 1 sm Persoană care deținea o proprietate cu embatic (1) Si: embatichier (1). 2 sm Persoană care dădea o proprietate cu embatic (1) Si: embatichier (2). 3 a Care era dat cu embatic (1).
3. [CADE] EMBATICAR sm. ⚖️ Cel ce are un loc cu embatic, cel ce plătește embatic pentru locul pe care e clădită casa sa (Mold. „bezmănar”).
4. [CADE] * EMBATICAR sm. ⚖️ Cel ce are un loc cu embatic, cel ce plătește embatic pentru locul pe care e clădită casa sa (Mold. „bezmănar”).
5. [DEX '98] EMBATICAR, -Ă, embaticari, -e, s. m. și f. (În trecut) Persoană care arenda o proprietate cu embatic; titularul dreptului de embatic. – Embatic + suf. -ar.
6. [DLRLC] EMBATICAR, embaticari, s. m. (Învechit) Persoană care ține o proprietate cu embatic.
7. [DLRM] EMBATICAR, embaticari, s. m. (Înv.) Persoană care ține o proprietate cu embatic. – Din embatic + suf. -ar.
8. [Scriban] embaticár, -ă s. (d. embatic). Care plătește embatic.
9. [CADE] †BEZMĂNAR sm. Mold. = EMBATICAR [bezmăn].
10. [DOOM 3] embaticar s. m., pl. embaticari
11. [DOOM 2] embaticar (înv.) s. m., pl. embaticari
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL