Definiție și ce înseamnă embatic

1. [DEX '09] EMBATIC, embaticuri, s. n. (Înv.) Formă de arendare a unei proprietăți pe termen foarte lung, în intervalul căruia arendașul beneficia de toate drepturile de proprietate. – Din ngr. embatíkion.

2. [MDA2] embatic sn [At: CAT. MAN. I, 579 / V: (rar) ~tichi, ~tichiu (A și: (rar) ~tichiu), ~iciu, emvatichiu, ib~, im~ / A și: ~batic / Pl: ~uri și (rar) ~ice / E: ngr εμβατιχιου] (Grî; iuz) 1 Formă de arendare a unei proprietăți pe termen foarte lung, în intervalul căruia arendașul beneficia de toate drepturile de proprietate. 2 Redevență anuală care se dădea pentru dreptul de uzufruct al unui imobil. 3 (Pex) Dobândă. 4 (Rar) Impozit. 5 Taxă anuală pe care o plăteau preoții autorității superioare bisericești pentru dreptul de exercitare a profesiunii.

3. [CADE] * EMBATIC (pl. -curi) sn. ⚖️ 1 Arendarea locului unei case sau casei cu locul ei pentru un termen foarte lung (pînă la 99 de ani), în intervalul căruia arendașul se bucură de toate drepturile de posesiune (Mold. „bezmăn”) ¶ 2 Plata, arenda pentru ținerea acestor locuri; în vremurile de demult, proprietarii unor asemenea locuri fiind în majoritatea cazurilor mănăstirile, plata se făcea și în natură, dîndu-se acestora lumînări, ceară, untdelemn, etc.

4. [CADE] EMBATIC (pl. -icuri) sn. ⚖️ 1 Arendarea locului unei case sau casei cu locul ei pentru un termen foarte lung (pînă la 99 de ani), în intervalul căruia arendașul se bucură de toate drepturile de posesiune (Mold. „bezmăn”) ¶ 2 Plata, arenda pentru ținerea acestor locuri; în vremurile de demult, proprietarii unor asemenea locuri fiind în majoritatea cazurilor mănăstirile, plata se făcea și în natură, dîndu-se acestora lumînări, ceară, untdelemn, etc.

5. [DEX '98] EMBATIC, embaticuri, s. n. Formă de arendare a unei proprietăți pe termen foarte lung, în intervalul căruia arendașul beneficia de toate drepturile de proprietate. – Din ngr. embatíkion.

6. [DLRLC] EMBATIC, embaticuri, s. n. (Învechit, în feudalism) Formă de arendare a unei proprietăți pe timp lung, la expirarea căruia arendașul cîștiga drepturile de proprietate.

7. [DLRM] EMBATIC, embaticuri, s. n. (Înv.) Formă de arendare a unei proprietăți pe termen lung, în care arendașul se bucura de toate drepturile de proprietate. – Ngr. embatikion.

8. [Șăineanu, ed. VI] embatic n. arendare pe mulți ani, emfiteoză. [Gr. mod.].

9. [Scriban] embatíc n., pl. urĭ (ngr. envatikí [embatiki], bir anual). Bezmăn, enfiteuză.

10. [MDA2] batic2 sn vz embatic

11. [MDA2] embatichi sn vz embatic

12. [MDA2] embatichiu sn vz embatic

13. [MDA2] embaticiu sn vz embatic

14. [MDA2] emvatichiu sn vz embatic

15. [MDA2] ibatic sn vz embatic

16. [DEXI] batic2 s.n. v. embatic.

17. [CADE] BATIC1 (pl. -icuri) sn. = EMBATIC.

18. [CADE] * EMFITEOZĂ (pl. -ze) sf. ⚖️ = EMBATIC [fr. emphytéose].

19. [DOOM 3] embatic s. n., pl. embaticuri

20. [DOOM 2] embatic (înv.) s. n., pl. embaticuri

21. [IVO-III] embatic, -curi.

22. [DER] embatic (embaticuri), s. n. – Emfiteoză. – Mr. embatiche. Ngr. έμβατιϰόν (Gáldi 177). Sec. XVIII. – Der. embaticar, adj.; embaticar, s. m.

23. [GAER] batichi Găsim la Udrescu cuvîntul batichi „arendă”, cu varianta embatic. Pare simplu de spus ca e același cu embatic, inserat în dicționarele noastre și explicat de TDRG și Ciorănescu prin gr. ἐμβατιϰόν (δίϰιον); Scriban notează gr. ἐνβατίϰι și ἐμβατιϰόν, iar DLRM, ἐμβατιϰιον, forme care explică, în ce privește finala, varianta citată de Udrescu. Dar cum a dispărut silaba inițială? Presupun că a fost confundată cu prepoziția ἐν „în”, care a fost tradusă, astfel că s-a zis în batichi în loc de embatichi.

24. [DE] EMBATÍC (< ngr.) s. n. (În trecut) Arendarea unui teren pe termen foarte lung, până la 99 de ani, în intervalul căruia arendașul se bucura de dreptul de posesiune deplină a terenului; emfiteoză.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] EMASCULA, emasculez, vb. I. Tranz. (Rar) A castra. ♦ Tranz. și refl. […]
1. [MDA2] emasculare sf [At: COSTINESCU / Pl: ~lări / E: emascula] 1 Castrare. 2 […]
1. [MDA2] emasculat1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: emascula] Emasculare (1). […]
1. [DEX '09] EMASCULAȚIE, emasculații, s. f. (Rar) Castrare. ♦ Impotență. – Din fr. émasculation. […]
[Scriban] *ematítă f., pl. e (vgr. aimatites, [subînț. lithos, peatră], d. ῾aîma, sînge. V. matostat). […]
[D.Religios] Emaus, sat departe de Ierusalim, la c. 60 de stadii, pe drumul căruia Iisus […]
1. [DEX '09] EMBARGO, embargouri, s. n. 1. Interzicere de către un stat a exportului […]
[DCR2] embargonaut s. m. (formație glumeață) Contrabandist (cu benzină) din perioada embargoului asupra Iugoslaviei ◊ […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro