1. [MDA2] emancipațiune sf vz emancipație
2. [DN] EMANCIPAȚIUNE s.f. v. emancipație.
3. [Scriban] *emancipațiúne f. (lat. emancipátio, -ónis). Acțiunea de a emancipa. – Și -áție, dar ob. -áre.
4. [DEX '09] EMANCIPAȚIE s. f. (Înv.) Emancipare. – Din fr. émancipation, lat. emancipatio.
5. [MDA2] emancipație sf [At: CR (1829), 12111/10 / V: (înv) ~iune, ~pățiune, ~nțipație, im~ / P: ~ți-e / Pl: ~ii și (înv) ~iuni / E: fr émancipation, lat emancipatio, -onis] 1-13 Emancipare (1-10, 12-14). 14 (Îla) De ~ Care emancipează (14). 15-17 Emancipare (15-17).
6. [MDA2] emancipățiune sf vz emancipație
7. [MDA2] emanțipație sf vz emancipație
8. [CADE] * EMANCIPARE, * EMANCIPAȚIUNE sf. 1 ⚖️ Act prin care o persoană este scoasă de sub autoritatea părintească sau a tutorelui ¶ 2 ⚖️ Starea aceluia sau aceleia care, scos de sub autoritatea părintească sau a tutorelui, poate să-și administreze liber averea ¶ 3 Ⓕ Desrobire: ~a negrilor; ~a Țiganilor ¶ 4 Ⓕ Liberarea de prejudicățile tradiționale [fr.].
9. [CADE] *EMANCIPARE, *EMANCIPAȚIUNE sf. Act prin care o persoană este scoasă de sub autoritatea părintească sau a tutorelui ¶ 2 ⚖️ Starea aceluia sau aceleia care, scos de sub autoritatea părintească sau a tutorelui, poate să-și administreze liber averea ¶ 3 Fig. Desrobire: ~a negrilor; ~a Țiganilor ¶ 4 Fig. Liberarea de prejudecățile tradiționale [fr.].
10. [DEX '98] EMANCIPAȚIE, emancipații, s. f. (Înv.) Emancipare. – Din fr. émancipation, lat. emancipatio.
11. [DLRLC] EMANCIPAȚIE s. f. (Învechit) Emancipare (1). Socoteam că vremea emancipației popoarelor... a sosit. NEGRUZZI, S. I 294. De la emancipația vecinilor, aceste două clase, vecinii și cei slobozi, se împreunară într-una și țăranii nu se mai deosebiră decît în moșneni și clăcași. BĂLCESCU, O. I 141.
12. [DLRM] EMANCIPAȚIE s. f. (Înv.) Emancipare. – Fr. émancipation (lat. lit. emancipatio, -onis).
13. [DN] EMANCIPAȚIE s.f. (Rar) Liberare a unui sclav potrivit uzanțelor dreptului roman. ♦ Emancipare; scoatere a unui minor, a unui interzis de sub tutelă sau curatelă. [Gen. -iei, var. emancipațiune s.f. / cf. fr. émancipation, lat. emancipatio].
14. [MDN '00] EMANCIPAȚIE s. f. liberare a unui sclav potrivit uzanțelor dreptului roman. ◊ emancipare. (< fr. émancipation, lat. emancipatio)
15. [DOOM 3] !emancipație (desp. -ți-e) s. f., art. emancipația (desp. -ți-a), g.-d. art. emancipației; pl. emancipații, art. emancipațiile (desp. -ți-i-)
16. [DOOM 2] emancipație (-ți-e) s. f., art. emancipația (-ți-a), g.-d. emancipații, art. emancipației
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL