Definiție și ce înseamnă eliziune

1. [DEX '09] ELIZIUNE, eliziuni, s. f. Suprimare a vocalei finale a unui cuvânt când cuvântul următor începe tot cu o vocală. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. élision, lat. elisio, -onis.

2. [MDA2] eliziune sf [At: HELIADE, O. II 167 / V: (înv) ~izie, (nob) eliciune / Pl: ~ni / E: fr élision, it elisione, lat elisio, -onis] 1 Suprimare a vocalei finale a unui cuvânt, înaintea vocalei inițiale a cuvântului următor. 2 (Pex) Suprimare a unei silabe sau a unui cuvînt.

3. [CADE] *ELIZIUNE sf. 📖 1 Faptul de a elide ¶ 2 Suprimarea vocalei finale a unui cuvînt dinaintea vocalei începătoare a cuvîntului următor [fr.].

4. [CADE] * ELIZIUNE sf. 📖 1 Faptul de a elide ¶ 2 Suprimarea vocalei finale a unui cuvînt dinaintea vocalei începătoare a cuvîntului următor [fr.].

5. [DLRLC] ELIZIUNE, eliziuni, s. f. Suprimare a vocalei finale a unui cuvînt, înaintea vocalei inițiale a cuvîntului următor.

6. [DLRM] ELIZIUNE, eliziuni, s. f. Suprimare a vocalei finale a unui cuvînt înaintea vocalei inițiale a cuvîntului următor. [Pr.: -zi-u-] – Fr. élision (lat. lit. elisio, -onis).

7. [DN] ELIZIUNE s.f. Suprimare a vocalei finale a unui cuvînt cînd cuvîntul următor începe tot cu o vocală. [Pron. -zi-u-. / cf. fr. élision, lat. elisio].

8. [MDN '00] ELIZIUNE s. f. suprimare a vocalei finale a unui cuvânt când cuvântul următor începe tot cu o vocală. (< fr. élision, lat. elisio)

9. [Șăineanu, ed. VI] eliziune f. Gram. suprimarea unei vocale finale.

10. [Scriban] *eliziúne f. (lat. elisio, -ónis). Gram. Acțiunea de a elide.

11. [MDA2] eliciune sf vz eliziune

12. [MDA2] elizie sf vz eliziune

13. [DOOM 3] eliziune (desp. -zi-u-) s. f., g.-d. art. eliziunii; pl. eliziuni

14. [DOOM 2] eliziune (-zi-u-) s. f., g.-d. art. eliziunii; pl. eliziuni

15. [MDO] eliziune (i-u)

16. [IVO-III] eliziune, -ni.

17. [DTL] ELIZIUNE (ELIDARE) s. f. (cf. fr. élision, lat. elisio < elidere „a elimina”): suprimare a vocalei finale a unui cuvânt atunci când cuvântul următor începe tot cu o vocală. Astfel, în loc de mă am străduit se spune m-am străduit, cu elidarea vocalei ă din mă; în loc de se au înțeles se spune s-au înțeles, cu elidarea vocalei e din se etc. În exemplele de mai sus e. este obligatorie. Sunt și cazuri în care ea rămâne la latitudinea vorbitorului, ca în exemplul „A zis că a terminat lucrarea” (sau „A zis c-a terminat lucrarea”, cu e. lui ă din cuvântul că).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '98] MEIȘOR, meișori, s. m. Numele a trei plante erbacee din familia gramineelor: […]
1. [MDA2] sanguinarie sf [At: DN4 / Pl: ~ii / E: lat sanguinaria, fr sanguinaire] […]
1. [DFL] Broughtonia sanguinea R. Br. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-purpur, labei în interior […]
1. [DFL] Calothamnus sanguineus R. Br. Specie care înflorește vara. Flori roșii-închis, 4 sepale, 4 […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
1. [MDA2] sorbestrea sf [At: GRECESCU, FL. 197 / V: (reg) soarbestre (A: nct) / […]
1. [DEX '09] SANGULIE, sangulii, s. f. (Înv. și pop.) Țesătură foarte fină (de mătase); […]
1. [DEX '09] SANGVINIC, -Ă, sangvinici, -ce, adj. Sangvin (2). [Var.: sanguinic, -ă adj.] – […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro