1. [MDA2] elegic, ~ă a, sm [At: ODOBESCU, S. I, 210 / Pl: ~ici, ~ice / E: elegie + -ic] (Înv) 1-3 Elegiac (1-3)
2. [DLRLC] ELEGIC, -Ă, elegici, -e, adj. (Rar) Elegiac. Această elegică și grațioasă baladă. ODOBESCU, S. I 210.
3. [DLRM] ELEGIC, -Ă elegici, -e, adj. (Rar) Elegiac. – Din elegie (după arheologie: arheologic).
4. [DLRM] ELEGIC, -Ă, elegici, -e, adj. (Rar) Elegiac. – Din elegie (după arheologie: arheologic).
5. [DN] ELEGIC, -Ă adj. (Rar) Elegiac. [Cf. germ. elegisch].
6. [MDN '00] ELEGIC, -Ă adj. elegiac. (< germ. elegisch)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL