1. [MDA2] electrocutat2, ~ă a [At: BELEA, P. A. 145 / Pl: ~ați, ~e i / E: electrocuta] 1 Ucis prin electrocutare. 2 Mort prin electrocutare (2). 3 Care și-a produs leziuni prin electrocutare (3). 4 Vătămat prin electrocutare.
2. [MDA2] electrocutat1 sn[1] [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: electrocuta] 1-3 (Rar) Electrocutare (1-3).
3. [DEX '09] ELECTROCUTA, electrocutez, vb. I. Tranz. și refl. A omorî sau a muri prin electrocutare. – Din fr. électrocuter.
4. [MDA2] electrocuta [At: C. PETRESCU, C. V. 126 / Pzi: ~tez / E: fr électrocuter] 1 vt A ucide cu ajutorul curentului electric. 2-3 A se omorî (sau a-și produce leziuni) în urma unei (puternice) descărcări în corp.
5. [CADE] *ELECTROCUTA (-utez) vb. tr. ⚡ A ucide printr’o puternică descărcare electrică [fr.].
6. [CADE] * ELECTROCUTA (-utez) vb. tr. ⚡ A ucide printr’o puternică descărcare electrică [fr.].
7. [DLRLC] ELECTROCUTA, electrocutez, vb. I. Tranz. A ucide sau a răni prin curent electric; a executa (un condamnat) cu ajutorul curentului electric.
8. [DLRM] ELECTROCUTA, electrocutez, vb. I. Tranz. și refl. A ucide sau a muri prin curent electric. – Fr. électrocuter (< engl.).
9. [DN] ELECTROCUTA vb. I. tr., refl. A (se) omorî cu ajutorul unui curent electric. [< fr. électrocuter].
10. [MDN '00] ELECTROCUTA vb. tr., refl. a (se) accidenta, a (se) omorî, ca urmare a trecerii curentului electric prin corp. (< fr. électrocuter)
11. [Scriban] *electrocutéz v. tr. (din electric și cut din execut). Omor pin electricitate (trăsnesc). V. curentez.
12. [DOOM 3] electrocuta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. electrocutez, 3 electrocutează; conj. prez. 1 sg. să electrocutez, 3 să electrocuteze
13. [DOOM 2] electrocuta (a ~) vb., ind. prez. 3 electrocutează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL