1. [Șăineanu, ed. VI] electro-magnet m. bară de fier moale magnetizată prin trecerea unui curent electric.
2. [CADE] * ELECTRO-MAGNET sm. ⚡ Instrument alcătuit dintr’un drug de fier, de formă variabilă, înfășurat cu un fir conductor izolat, care lucrează ca și un magnet în timpul trecerii unui curent electric; e foarte întrebuințat în numeroase aparate, precum: sonerii, telegrafe, telefoane, etc. (🖼 1969) [electro-magnet, după fr. éléctro-aimant].
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL