1. [DEX '09] ELECTORAT, electorate, s. n. 1. Demnitate de elector (2). 2. Teritoriu supus autorității unui elector. 3. Totalitatea alegătorilor în cadrul unor alegeri. – Din fr. électorat, germ. Elektorat.
2. [MDA2] electorat sn [At: GHEOGRAFIE, 37v / Pl: ~e și (rar) ~uri / E: fr électorat] 1 (Înv) Teritoriu supus autorității unui elector (1) Si: (îvr) electorie (1). 2 Demnitate de elector (1) Si: (îvr) electorie (2). 3 Totalitate a alegătorilor în cadrul unor alegeri Si: (îvr) electorime.
3. [CADE] *ELECTORAT sbst. 🔎 1 Demnitatea principilor electori din vechiul imperiu german ¶ 2 Teritoriul supus unui elector [fr.].
4. [CADE] * ELECTORAT sbst. 🔎 1 Demnitatea principilor electori din vechiul imperiu german ¶ 2 Teritoriul supus unui elector [fr.].
5. [DEX '98] ELECTORAT, electorate, s. n. 1. Demnitate de elector (2). 2. Teritoriu supus autorității unui elector (2). 3. Totalitatea alegătorilor în cadrul unor alegeri (2). – Din fr. électorat, germ. Elektorat.
6. [DN] ELECTORAT s.n. 1. (Ist.) Demnitatea și funcția de elector; perioada cît conduce un elector. 2. Teritoriu supus unui prinț elector. 3. Totalitatea alegătorilor din cadrul unor alegeri generale. [Pl. -te, -turi. / < fr. électorat].
7. [MDN '00] ELECTORAT s. n. 1. demnitatea de elector (II). 2. teritoriu supus unui elector (II). 3. totalitatea alegătorilor în cadrul unor alegeri generale. (< fr. électorat, germ. Electorat)
8. [Șăineanu, ed. VI] electorat n. 1. demnitate de elector al imperiului germanic; 2. întindere teritorială ce ținea de acest titlu: electoratul de Hessa.
9. [Scriban] *electorát n., pl. e (d. elector; fr. électorat). Demnitatea principilor electorĭ aĭ Germaniiĭ. Țară supusă jurisdicțiuniĭ unuĭ elector: electoratu de Hessa Cassel a existat pînă la 1865.
10. [DOOM 3] electorat s. n., pl. electorate
11. [DOOM 2] electorat s. n., pl. electorate
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL