1. [DEX '09] ELANSARE, elansări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a se elansa și rezultatul ei; avântare, repezire; fig. avânt, năzuire către ceva. – V. elansa.
2. [MDA2] elansare sf [At: DN2 / Pl: ~sări / E: elansa] (Frm; liv; rar) 1 Avântare. 2 Repezire. 3 (Fig) Năzuire (către ceva).
3. [DN] ELANSARE s.f. (Franțuzism) Avîntare, repezire; (fig.) avînt, năzuire (către ceva). [< elansa].
4. [DEX '09] ELANSA, elansez, vb. I. Refl. (Livr.) A se avânta, a se repezi. – Din fr. élancer.
5. [MDA2] elansa vr [At: DN2 / Pzi: ~sez / E: fr élancer] (Frm; liv; rar) 1 A se avânta. 2 A se repezi.
6. [DN] ELANSA vb. I. refl. (Franțuzism) A se avînta, a se repezi. [< fr. élancer].
7. [MDN '00] ELANSA vb. I. refl. a se avânta, a năzui (spre). II. tr. (mar.) a ~ etrava = a construi etrava (la veliere), astfel încât să aibă o înclinare spre înainte, conferind zveltețe. (< fr. élancer)
8. [DOOM 3] elansare s. f., g.-d. art. elansării; pl. elansări
9. [DOOM 2] elansare (livr.) s. f., g.-d. art. elansării; pl. elansări
10. [DOOM 3] elansa (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă elansez, 3 se elansează; conj. prez. 1 sg. să mă elansez, 3 să se elanseze; imper. 2 sg. afirm. elansează-te; ger. elansându-mă
11. [DOOM 2] !elansa (a se ~) (livr.) vb. refl., ind. prez. 3 se elansează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL