1. [DEX '09] EGOTISM s. n. Atitudine individualistă care provine din acordarea unei importanțe exagerate propriei persoane. – Din fr. égotisme.
2. [MDA2] egotism sn [At: LM / Pl: ~e / E: fr égotisme] 1 Tendință de supraapreciere a propriei individualități Si: (rar) egolatrie (2). 2 Preocupare exagerată pentru propria persoană Si: egocentrism, narcisism. 3 Tendință a unui scriitor de a face o analiză excesivă a personalității sale psihice și morale într-o operă literară.
3. [DLRLC] EGOTISM s. n. Atitudine individualistă care provine din acordarea unei importanțe exagerate propriei persoane. Egotismul este o limitare. IBRĂILEANU, S. 201.
4. [DLRM] EGOTISM s. n. Atitudine individualistă care provine din acordarea unei importanțe exagerate propriei persoane. – Fr. égotisme (< engl.).
5. [DN] EGOTISM s.n. Purtare, atitudine caracterizată prin acordarea unei importanțe exagerate propriei individualități, propriei persoane. ♦ Cult al propriului eu; egolatrie, egocentrism. ♦ (La Stendhal) Studiu detaliat efectuat de un scriitor asupra propriei individualități. [< fr. égotisme, it. egotismo, cf. lat. ego – eu].
6. [MDN '00] EGOTISM s. n. cult al propriului eu; egolatrie, egocentrism. ◊ (la Stendhal) studiu detaliat efectuat de un scriitor asupra propriei individualități. (< fr. égotisme)
7. [Șăineanu, ed. VI] egotism n. sentiment exagerat de propria-i persoană.
8. [Scriban] *egotízm n. (lat. égo, eŭ). Particularitatea de a fi egotist.
9. [DOOM 3] egotism (supraapreciere a propriei persoane) s. n.
10. [DOOM 2] egotism (supraapreciere a propriei persoane) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL