Definiție și ce înseamnă dăscăleală

1. [DEX '09] DĂSCĂLEALĂ, dăscăleli, s. f. Faptul de a dăscăli (2); cicăleală, dăscălitură. – Dăscăli + suf. -eală.

2. [MDA2] dăscăleală sf [At: DL / Pl: ~eli / E: dăscăli + -eală] 1 Cicăleală. 2 Dăscălit1. 3 (Reg) Dăscălitură.

3. [DLRLC] DĂSCĂLEALĂ, dăscăleli, s. f. Faptul de a dăscăli (2), de a bate (pe cineva) la cap; cicăleală.

4. [DOOM 3] dăscăleală s. f., g.-d. art. dăscălelii; pl. dăscăleli

5. [DOOM 2] dăscăleală s. f., g.-d. art. dăscălelii; pl. dăscăleli

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEX '09] DĂRÂMAT, -Ă, dărâmați, -te, adj. 1. Prăbușit, surpat; ruinat; fig. nimicit, distrus. […]
1. [DEX '09] DĂRÂMĂTOR, -OARE, dărâmători, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care dărâmă. […]
1. [DEX '09] TĂRĂBOI s. n. Gălăgie mare, larmă; zarvă, hărmălaie, tămbălău. – Cf. alb. […]
1. [DEX '09] DĂRĂBUȚ, dărăbuțe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui dărab. – Dărab + […]
1. [DEX '09] DĂRĂCI, dărăcesc, vb. IV. Tranz. A scărmăna, a destrăma, a pieptăna lâna, […]
1. [DEX '09] DĂRĂCIRE, dărăciri, s. f. Acțiunea de a dărăci și rezultatul ei; dărăcit. […]
1. [DEX '09] DĂRĂCIT2, -Ă, dărăciți, -te, adj. (Despre lână, cânepă) Care a fost scărmănat […]
1. [DEX '09] DĂRĂCITOR, -OARE, dărăcitori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro