1. [DEX '09] DĂRUINȚĂ, dăruințe, s. f. (Rar) Dar2, donație. – Dărui + suf. -ință.
2. [DLRLC] DĂRUINȚĂ, dăruințe, s. f. (Rar) Dar, donație, danie. Îl rugară să primească dăruința: jumătate din vitele de la ei. RETEGANUL, P. IV 40.
3. [DOOM 3] dăruință (înv., reg.) s. f., g.-d. art. dăruinței; pl. dăruințe
4. [DOOM 2] dăruință (rar) s. f., g.-d. art. dăruinței; pl. dăruințe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL