1. [DEX '09] DĂLTUITURĂ, dăltuituri, s. f. (Rar) Scobitură, crestătură făcută cu dalta. [Pr.: -tu-i-] – Dăltui + suf. -tură.
2. [MDA2] dăltuitură sf [At: I. IONESCU, P. 252 / P: ~tu-i~ / Pl: ~ri / E: dăltui + -tură] 1 Dăltuire (1). 2 (Spc) Sculptare. 3 Dăltuire (3). 4 (Ccr) Dăltuială (4). 5 Crestătură făcută cu dalta (1). 6 (Reg) Firidă. 7 Semn făcut cu potricala1 la una dintre urechile oii cu scopul de a putea fi ușor recunoscute (de proprietar).
3. [CADE] DĂLTUITURĂ (pl. -turi) sf. 🔧 Scobitură făcută cu dăltă (🖼 1744) [dălțui].
4. [DLRLC] DĂLTUITURĂ, dăltuituri, s. f. (Rar) Scobitură, crestătură făcută cu dalta. Teascul este făcut dintr-o masă paralelogramă, în care se face de jur împrejur o dăltuitură... În dăltuitură se pun doage. I. IONESCU, P. 252.
5. [DOOM 3] dăltuitură (rar) (desp. -tu-i-) s. f., g.-d. art. dăltuiturii; pl. dăltuituri
6. [DOOM 2] dăltuitură (rar) (-tu-i-) s. f., g.-d. art. dăltuiturii; pl. dăltuituri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL