1. [MDA2] dârmotin sn [At: BRANDZA, FL. 105 / V: dăr~, der~, dir~ / Pl: ? / E: ngr δριμιίτης „miros acru”] (Bot; reg) 1 (Îc) ~-puturos Planta Ononis arvensis. 2 (Îc) ~-spinos Osul-iepurelui (Ononis spinosa).
2. [Șăineanu, ed. VI] dârmotin m. plantă ce formează tufe spinoase (Ononis). [Origină necunoscută].
3. [MDA2] dărmotin sn vz dârmotin
4. [MDA2] dermotin sn vz dârmotin
5. [MDA2] dirmotin sn vz dârmotin
6. [CADE] DÎRMOTIN sm. 🌿 = OSUL-IEPURELUI.
7. [Șăineanu, ed. VI] asudà v. 1. a scoate prin porii pielii o umoare apoasă; 2. a face să asude; 3. fig. a obosi, a se trudi. [Lat. ASSUDARE]. ║ n. sudoare; asudul calului, plantă numită și dârmotin.
8. [Scriban] dîrmotín m. (d. dîrmoz?) Olt. O plantă leguminoasă papilionacee puturoasă care crește pin pășunĭ, fînețe și cîmpiĭ sterpe și care se numește și osu ĭepurelui, asudu caluluĭ și sudoarea caluluĭ (onónis hircina și onónis spinosa). Rădăcina eĭ se întrebuințează în medicină.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL